Shadow

Day: March 9, 2017

Despre ţigani, cu dragoste şi abjecţie

Despre ţigani, cu dragoste şi abjecţie

Dezvaluiri
Ţiganul nu poate fi rrom. Om, poate că da, dar ca o specie de subom“ a spus, paradoxal şi perplexant, dezamăgit, Nicolae Gheorghe în Testamentul Demnităţii şi Libertăţii Rromilor La trei ani de la dispariţia sa fizică (8 august 2013), sociologul şi diplomatul Nicolae Gheorghe este mai viu decât în timpul vieţii, prin discuţiile aprinse în jurul moştenirii sale spirituale. Pare să fi fost o moarte care înseamnă totul, care a antrenat degringolada şi prăbuşirea întregii Mişcări asociative rrome, a făcut ridicolă fanfaronada elitelor şi a dezvăluit farsa ineficienţei politicilor publice europene sau de stat. Cazul dezgustător de la Berevoieşti, al însclavizării unor oameni de către rromi, cândva ei înşişi sclavi, este o exemplificare a falimentului retoricii mainstreaming-ului (integrării ned...
Lecţia de rasism sau despre „sluga unor ţigani”

Lecţia de rasism sau despre „sluga unor ţigani”

Actualitate, Ultimele stiri
„Ai un frate, Viorel?” m-a întrebat unul dintre profesorii care ne asista la examenul de admitere in liceu. „Da” zic eu mândru şi oarecum bucuros că poate-mi fac rost de vreo „pilă”. „Bun băiat, însă tare-n gură” zise profu' înfingându-şi privirea-n mine. Am lucrat trei ore cu el stând numai în spatele meu. Îi simţeam bătăile inimii şi mirosul de alcool emanat îmi dădea dureri de cap.M-am dus acasă şi m-am luat de frate-miu pentru că nu am putut să ”mă mişc” în sală. „Ce dracu ai făcut, băi, şi pe-acolo?” zic eu răstit către el, povestindu-i schimbul de replici avut in sala de examen. „Era unul puţin chelios, roşu la faţă şi mirosea a ţuică?”, mă întreabă frate-miu. „Îhi”, zic eu miorlăit. „E dobitocul ăla după care am aruncat cu rândele în atelier şi pe care l-am fugărit prin şcoală”. Şti...

Arta împleturilor din răchită şi papură: atelierul care i-a salvat pe opt meşteşugari romi

Social, Ultimele stiri
Fără posibilităţi materiale, majoritatea asistaţi social, rromii au avut deschiderea să înveţe o nouă meserie. Nea Gheorghe Ganciu e cel mai în vârstă dintre ei. La cei 59 de ani, după ce a fost zidar o viaţă întreagă, s-a trezit “aruncat” de pe piaţa muncii. Decât să stea acasă, la birtul din comună, omul a răspuns prezent atunci când s-a ivit o nouă şansă. “Mie mi-a plăcut munca toata viaţa. Mai am un an până la pensie, a venit ca o mană cerească atelierul de împletituri. În construcţii nu ma mai angaja nimeni. Deşi sunt în putere, vârsta mă dă la o parte de peste tot. Nici nu-mi mai dădeau voie să urc pe schelă. Acum se caută tineri, 20-24 de ani, ce să facă ei cu mine la aproape 60?”, povesteşte bărbatul în timp ce răsuceşte beţele din rachită pentru un coş de cereale. Alături de alţi ...
Partea pozitivă a condamnării României la plata a 200.000 de euro: Poliţiştii vorbesc cu bulibaşa înainte de a acţiona

Partea pozitivă a condamnării României la plata a 200.000 de euro: Poliţiştii vorbesc cu bulibaşa înainte de a acţiona

Actualitate, Ultimele stiri
Smaranda Enache, co-preşedinta Ligii Pro-Europa, care are sediul în Târgu-Mureş, spune că Liga s-a implicat încă de la început în acest caz, dar Romani Criss a fost oragnizaţia care a încercat să determine statul, în Justiţie, să plătească despăgubiri. „Cu toţii am aflat chiar ieri despre hotărârea CEDO de a acorda despăgubiri în valoare de aproape 200.000 de euro pentru victimele intervenţiei în comunitatea romilor din Apalina. În 2006 s-a petrecut acel incident, a fost o descindere în forţă a Poliţiei cu mascaţi, cu echipament de tragere în acea comunitate. La sosirea polţiştilor a avut loc un incident: una din maşinile lor a lovit din greşeală un copil, iar comunitatea a început să prosteze. Forţele de ordine care nu erau antrenate în mod corespunzător  pentru a interveni într-o comunit...