De la Barbu Lăutaru, cel care l-a fermecat pe Franz Liszt, la Anton Pann şi Zavaidoc Formaţie tradiţională de lăutari Românii şi-au cântat necazurile de-a lungul istoriei şi au găsit în muzica lăutărească una dintre puţinele alinări.Majoritatea lăutarilor din ţara noastră au fost de origine romă şi acest lucru nu miră pe nimeni. Profesorul de istorie Dumitru Pop din Slatina spune că ţiganii erau singurii care erau chemaţi la chefuri pentru a le anima. Iar acest lucru îl făceau cel mai des folosind scripca, care a fost cel mai folosit instrument la petreceri. „Nu exista petrecere fără lăutari, iar aceştia proveneau din rândul ţiganilor şi nu era nicio ruşine, era ceva normal. De-a lungul anilor, unii dintre aceşti interpreţi de muzică populară şi-au câştigat o reputaţie de neegalat, asemănătoare chiar cu cea a unor vedete ale teatrului de atunci şi nu numai. Unii dintre aceşti interpreţi au intrat şi chiar au reuşit să rămână în istoria muzicii populare, fiind acum văzuţi şi daţi ca exemple”, spune prof. Dumitru Pop. Viorel Cosma (muzicolog, profesor, critic muzical) semnează cartea “Lăutarii de ieri şi de azi”, un volum important pentru istoria muzicii populare.