Problema este: cum s-a ajuns aici – la regi şi împăraţi şi ţiganilor? Ani la rînd, feluriţi specialişti sponsorizaţi de Occident s-au străduit să ne oblige şă înţelegem că trebuie să respectăm cultura şi obiceiurile ţiganilor, în numele drepturilor omului etc., al “corectitudinii politice”. (Cei care sîntem mai bătrîni ne-am săturat de corectitudinea politică impusă de bolşevici, apoi de comuniştii români. Iată că acum au început komisarii din Occident o temeinică operaţiune de spălare a creierelor noastre, pentru a ne face “corecţi” din punct de vedere politic.) Oricît mi-aş aminti, concret, de “contribuţia” lui Băsescu personal şi prin rudele sale la linguşirea cu scopuri electorale (şi, probabil, nu numai!) a liderilor unor clanuri ţigăneşti, nu pot să ignor un fapt: întreaga populaţie românească, în frunte cu liderii ei politici şi cu “societăţile civile” – cu atît mai “corecte politic”, cu cît erau/sînt mai generos subvenţionate dinafară – au tolerat o imensă bătaie de joc faţă de instituţiile statului. Inventarea instituţiei regatului şi împărăţiei ţiganilor are ceva de a face cu respectarea drepturilor, cutumelor şi tradiţiilor lor?! Au existat vreodată regate şi împărăţii ale ţiganilor – sau romilor?! Nici vorbă! Nu vreau să-i întreb pe foştii membri ai unui decedat partid republican cam cu ce se ocupau pe vremea cînd primul Cioabă se declara rege, iar Iulian – împărat. Dar zgomotoşii monarhişti români, susţinătorii fostului rege Mihai – aceştia chiar dormeau atunci cînd reprezentanţii ai etniei romilor (ca să fiu “corect politic”) îşi băteau joc de instituţia monarhiei constituţionale româneşti?!
