Romofobia produce victime în Italia. Doi copii (de 5 şi 11 ani) şi o tânără (de 20 de ani), de etnie romă, au murit într-un atac cu cocktail Molotov Iniţial, conform Digi 24, eram informaţi că trei cetăţeni români au fost ucişi într-un atac motivat rasisal. MAE a reacţionat spunând că victimele nu sunt români, ci kosovari. Cu toate acestea, înainte de informarea MAE, ne-am imaginat acest scenariu ca fiind posibil, amintindu-ne şi de alte cazuri similare, precum cel din Napoli sau Livorno. Atunci când o tânără şi doi copii mor pentru că s-au născut romi, pentru ca au avut neşansa să nu aibă acces la resurse publice, atunci când părinţii lor au decis să trăiască într-o tabără din Roma pentru a-şi putea câştiga existenţa, atunci când cineva decide că ei trebuie să moară din motivele de mai sus… cine-i responsabil? Nu cumva este o vină colectivă? Nu cumva societatea noastră e responsabilă pentru că unii cetăţeni, indiferent de etnia lor, ajung victime ale urii, captivi într-un cerc vicios, fără ca soluţia de ieşire să fie în mâna lor, ci a autorităţilor? Nu cumva percepţia ţigăniei (adică a locului în care nu investeşti resurse) de către autorităţile locale produce acest tip de cerc vicios? Şi, cu sinceritate, nu mă gândesc doar la romi când scriu aceste rânduri, ci la toţi cetăţenii români care cad victime ale abuzurilor, violenţelor, traficului de persoane, muncii forţate, exploatărilor de orice fel din cauza statutului lor social şi economic, din cauza educaţiei precare, din cauza inegalităţilor pe care, cu sau fără voie, le adâncim constant. În ceea ce priveşte oribila crimă din Roma, redau în întregime o primă reacţie din partea unei organizaţii neguvernamentale:
