
Lipsa asigurarilor de sanatate, a personalului medical specializat, a infrastructurii sanitare si sociale, a bunavointei cadrelor medicale sau a informatiilor de baza cu privire la drepturile ce li se cuvin, pe fondul unei saracii accentuate, fac din imbunatatirea situatiei romilor un deziderat inca greu de atins, cel putin in Vrancea. Iar prejudecatile rasiale si intoleranta tin departe sanatatea de comunitatile de romi. Iar toate acestea se vad si in statistici unde vedem o rata ridicata a nasterilor premature si a mortalitatii infantile, focare cronice de rujeola, TBC sau pediculoza, somaj, abandon scolar si speranta de viata mai scazuta decit media. Faptul ca lucrurile stau in realitate asa am descoperit si noi intr-o incursiune facuta in ultimele luni in cele mai mari comunitati de romi din judet. Concluzia? In lipsa unor eforturi institutionale concentrate si a unor programe care sa aduca sanatatea in intimpinarea bolnavului, putini sint cei care se mai straduiesc sa ridice barierele care se pun de-a curmezisul accesului romilor la sanatate. Iar indemnul tacit al autoritatilor se traduce prin “¦ “fiecare se descurca asa cum poate”.