Un proiect din fonduri norvegiene, în valoare totală de aproape 4 milioane de euro, desfășurat în ultimii doi ani și jumătate, ar fi trebuit să ajute la integrarea romilor din Pata Rât în societate prin mijloace complexe, plecând de la educație și culminând cu cireașa de pe tortul acestui proiect, cumpărarea de locuințe sociale și mutarea romilor de la Pata Rât în aceste locuințe, contra unor sume modice. Pe hârtie, lucrurile sunt foarte generoase, raportările arată minunat, însă realitatea din teren pare neschimbată. Romii de la Pata Rât sunt la fel de săraci, barăcile în care stau sunt la fel de insalubre, nu au apă curentă, toalete, iar la finalizarea proiectului din bani norvegieni, nici nivelul lor cultural nu pare a se fi schimbat. De altfel, întrebați, la fața locului, romii din cele 4 comunități din preajma rampei de gunoi declară cu toții același lucru: că au primit, într-adevăr, lemne iarna, unii sobe, alții și materiale de construcții, că s-a auzit de suma de 20 000 de euro pentru fiecare dintre cele 4 comunități, unii spun că au auzit vag că s-ar fi făcut și proiecte culturale, dar cam atât.
