Shadow

Romii, străinii de lângă noi. Cum au ajuns românii printre cei mai rasiști europeni

 Pe 20 februarie s-au împlinit 160 de ani de la eliberarea romilor din sclavie. Momentul a fost marcat printr-un spectacol-lectură scris și regizat de Alina Șerban.

Alina are 28 de ani și a crescut în mahalaua Teilor din București. A studiat actoria la UNATC, a obținut o bursă la New York, apoi a făcut un masterat în Londra la una dintre cele mai prestigioase instituții de dramaturgie din Regat. Alina este unul dintre cei peste 621.000 de romi care trăiesc oficial în România. Pentru a putea scrie piesa Marea Rușine, a petrecut zeci de ore în biblioteci ca să documenteze istoria etniei sale.
„Și dacă un lucru sigur a răsunat în mine era chestia asta, că oricum ar fi, țigan este sclav. Vine fix din sclavie. De câte ori spui țigan, de asta îți amintește termenul ăsta. Rușinea este a ta, a neromului care folosește asta, nu a mea”, spune Alina Șerban.
Alina crede că secolele trăite în robie i-au adus pe romi în situația în care sunt astăzi.
„Erau rapoarte ale poliției care arătau că pe străzile Țării Românești vagabondau oameni goi, pentru că așa și-au început unii libertatea. Li s-au luat și hainele, li s-a luat tot și, hai!, poftiți la libertate!”, spune ea.
„A fost o libertate care nu a fost gestionată așa cum se cuvine. Nu e suficient sa dezrobești o populație atât de numeroasă și cu atâtea tradiții și obiceiuri la care au ținut enorm și să-i lași la voia întâmplarii”, spune Lucian Nastasă, istoric.
Spre deosebire de țăranii români care au fost împroprietăriți în mai multe rânduri, romii n-au primit niciodată pământ. Astfel, gropile de gunoi ale orașelor le-au ținut loc de glie, bordeiele și le-au săpat în pământ și au rămas, până astăzi, undeva la periferia societății.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *