Cea mai importantă diferenţa între sexe în privinţa neşcolarizării apare în cadrul generaţiei vârstnice
(foto scoala rromi)
De precizat că în timp ce procentul celor neşcolarizaţi atinge în cazul barbaţilor valoarea de 14,5%, în cazul femeilor acesta este 23,5%. Cea mai importantă diferenţa între sexe în privinţa neşcolarizării apare în cadrul generaţiei vârstnice, în care ponderea femeilor care nu au urmat niciodată şcoala este de peste doua ori mai mare decât cea a barbaţilor. În cadrul generaţiei mature această diferenţa tinde să scadă usor, deşi procentul femeilor care nu au urmat niciodată şcoala este de aproape doua ori mai mare decât al barbaţilor. În cadrul generaţiei tinere diferenţele între procentele de femei şi barbaţi neşcolarizaţi sunt foarte mici. Pe de o parte are loc o usoara tendinţa de emancipare a femeilor (scade numarul femeilor neşcolarizate de la 19,5% la 16,4%), iar pe de altă parte 15 apare o tendinţa de crestere a numarului barbaţilor neşcolarizaţi comparativ cu generaţia matură (de la 10,9% la 17, 5%).
O posibila explicaţie pentru aceste comportamente aparute la generaţia tânară este tendinţa de modernizare a familiei rome: abandonarea distribuţiei rolurilor tradiţionale în care femeia este de regula casnică, iar barbatul asigură veniturile pentru întreaga gospodărie. Cresterea nescolarizarii in randul subiectilor de gen masculin din generatia tanara poate fi atribuita faptului ca unii copii romi incep sa munceasca de la o varsta mica pentru a sustine economic familia. Diferenţe semnificative între sexe apar în cazul absolvirii scolii profesionale în cadrul tuturor generaţiilor, deşi există o tendinţa de reducere a acestora de la generaţia vârstnică la cea matură şi de la aceasta din urma la cea tânară. Dacă la generaţia vârstnică raportul dintre barbaţii şi femeile absolvenţi de şcoală profesională era de peste 5:1, la generaţia matură acest raport scade la 3:1, pentru a ajunge la generaţia tânară la mai puţin de 2:1. Numarul mult mai ridicat al barbaţilor absolvenţi de şcoală profesională decât al femeilor poate reflectă persistenţa unui model familial tradiţional în care barbatul este cel care se orientează spre o meserie în timp ce femeia işi întrerupe şcolarizarea înainte de dobandirea unei meserii pentru a face faţă îndatoririlor casnice. Această inegalitate între barbaţi şi femei în dobandirea unei meserii (prin absolvirea unei scoli profesionale) tinde să scadă la generaţia tânară.