România este un exemplu de societate în care există injustiţie socială faţă de multe grupuri vulnerabile (copiii din familii foarte sărace, tinerii peste 18 ani proveniţi din sistemul instituţionalizat, persoanele cu dizabilităţi, persoane de etnie romă, vîrstnicii sau persoanele fără adăpost). Excluderea lor face ca întreaga societate să piardă resurse foarte mari pe care aceste persoane le-ar putea aduce tarii, daca societatea romaneasca ar fi o societate incluziva. Nici o tara din lume nu ar trebui sa promoveze masuri care sa aiba ca efect, mai degraba, excluziunea sociala, in locul inlcuziunii sociale rezultata in urma unor politici publice adaptate şi coerente.
În rapoartele diferitelor organizaţii non-guvernamentale rome si nerome sunt evidenţiate lipsa de egalitate sau echitate socială şi implicit lipsa unei egalităţi a şanselor. O societate incluzivă este aceea în care orice persoană, indiferent de experienţă sau de circumstanţele de viaţă, reuşeşte să îşi atingă potenţialul maxim. O societate în care cei vulnerabili participă la luarea deciziilor care îi privesc şi au uşor acces la reursele de care au nevoie, în care există un echilibru între drepturi şi responsabilităţile fiecăruia. În realitate, cei dezavantajaţi sînt cuprinşi în cercul vicios al sărăciei şi excluderii sociale iar schimbările rapide din economie şi din societate îi pun pe aceştia în situaţii complexe de risc – profesional, de venituri, social, familial, şi altele.
Prin urmare, considerăm că la nivelul judeţului Gorj trebuie implementate măsuri coerente, care să răspundă punctual la problemele cu care se confruntă grupurile vulnerabile cu romi.
Astfel, autorităţilor publice locale le solicitam conlucrarea cu reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale în vederea punerii în aplicare a Planului de măsuri prevăzute în Stategia pentru îmbunătăţirea situaţiei grupurilor vulnerabile cu romi din judeţul Gorj 2015-2025, apobată prin Hotarârea Consiliului Judeţean nr. 87./11.09.2015, cu rezultate notabile şi masurabile printr-un proces de monitorizare şi de evaluare permanent. Argumentul care stă la baza acestei solicitări îl reprezintă faptul că masurile au fost aprobate dar, până în prezent nu s-au facut demersuri din partea autorităţii publice în direcţia implementării acestora.