Shadow

Integrarea romilor necesita mai multe eforturi din partea statelor membre UE

 

 

Comisia Europeană a publicat recent rezultatele unei evaluări care analizează modul în care statele îşi pun în aplicare propriile strategii naţionale privind integrarea romilor.România a înregistrat progrese în privinţa educaţiei şi ocuparea forţei de muncă.
Evaluarea scoate în evidenţă evoluţia situaţiei romilor începând cu 2011 şi arată că, în ansamblu, situaţia se îmbunătăţeşte încetul cu încetul.
Comisia Europeană a constatat, spre exemplu, o mai mare participare a romilor la învăţământul preşcolar şi o scădere a procentului persoanelor care părăsesc timpuriu şcoala.
Pe de altă parte, evaluarea arată, de asemenea, că 80 % dintre romi continuă să fie expuşi riscului de sărăcie, chiar dacă această cifră este mai mică decât în 2011.
Cadrul UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor a acordat integrării romilor un loc prioritar pe agenda politică naţională şi a contribuit la definirea ţelurilor, la instituirea structurilor, a finanţării şi a monitorizării necesare în vederea îmbunătăţirii integrării romilor în întreaga Europă.
Cu toate acestea, conform evaluării, în domenii precum educaţia, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi accesul la locuinţe, îmbunătăţirile aduse sunt inegale şi nesemnificative:
Educaţie: A crescut numărul copiilor romi care participă la educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari (53 % în 2016, faţă de 47 % în 2011), îmbunătăţirile cele mai semnificative fiind înregistrate în Spania, Slovacia, Bulgaria, Ungaria şi România, în timp ce numărul celor care abandonează timpuriu şcoala s-a redus (68 % în 2016, în scădere faţă de 87 % în 2011).
Aceste cifre continuă să fie prea ridicate, iar segregarea în învăţământ rămâne problematică în anumite ţări, peste 60 % dintre copiii romi fiind separaţi de ceilalţi copii în Slovacia, Ungaria şi Bulgaria.
Ocuparea forţei de muncă: Proporţia aflată în creştere a tinerilor romi care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (63 % în 2016, faţă de 56 % în 2011) reprezintă un semnal îngrijorător că tranziţia de la educaţie la ocuparea forţei de muncă şi la alte domenii nu este eficace. Acest procent a crescut efectiv în Spania, Slovacia, România, Republica Cehă şi Ungaria.
Sănătate: Lipsa unei asigurări medicale de bază rămâne o problemă foarte acută în mai multe state membre. De exemplu, jumătate din populaţia romă nu are acces la asigurările medicale de bază în Bulgaria şi în România.
Accesul la locuinţe: Accesul gospodăriilor rome la servicii de bază (apă de robinet şi energie electrică) se îmbunătăţeşte, în special în Bulgaria, România, Slovacia şi Republica Cehă, însă romii din Portugalia, Republica Cehă şi Spania sunt din ce în ce mai frecvent victime ale discriminării în ceea ce priveşte accesul la locuinţe, inclusiv la locuinţele sociale.
În aceste condiţii, Comisia solicită depunerea de eforturi suplimentare, mai coordonate la nivel european, naţional şi local. Printre acestea se numără, de exemplu, crearea de platforme naţionale pentru romi, care îi aduc laolaltă pe toţi aceşti actori în vederea raţionalizării activităţii întreprinse împreună cu comunităţile de romi.
Statele membre trebuie să acorde prioritate luptei împotriva discriminării şi a atitudinii discriminatorii faţă de romi şi să se concentreze asupra integrării tinerilor, a femeilor şi a copiilor romi.
Etapele următoare
Pe baza evaluării publicate miercuri, Comisia va defini strategia naţională de integrare a romilor pentru perioada de după 2020, astfel cum s-a solicitat de către statele membre ale UE.
De asemenea, Comisia a lansat o evaluare a eficacităţii, a pertinenţei şi a valorii adăugate a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor. Toţi cetăţenii, toate organizaţiile, instituţiile şi celelalte părţi interesate sunt invitate să îşi exprime punctele de vedere prin consultarea publică deschisă până la data de 25 octombrie 2017.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *