Una dintre tradiţiile de Anul Nou din zona de munte a judeţului Buzău se numeşte ”Vasilca”. Cete de tineri merg cu o păpuşă împodobită cu cercei şi mărgele să colinde barbaţi neînsuraţi, pentru a şle duce norocul în casă. Obiceiul a fost preluat de la ţiganii care pe vremuri împodobeau un cap de porc cu mărgele, cercei, voal de mireasă, îl puneau pe o tavă, apoi plecau cu el la colindat. Vasilca sau Vasâlca, aşa cum mai este cunoscut în anumite părţi, este un colind derivat din obiceiurile robilor ţigani, din Muntenia, Oltenia şi Dobrogea. Unii îl păstrează şi acum în varianta sa initială, care are ca recuzită o căpăţână de porc pusă pe o tavă şi împodobită cu flori de hârtie şi alte diverse ornamente. La final, colindătorii primesc bani, vin şi carne. Legenda spune că atunci când ţiganii erau încă sclavi, ei cereau de la domni capul porcului tăiat de Craciun, pe care îl purtau pe la oameni cerând bani. În Muntenia, acest obicei a fost adaptat în decursul anilor, cetele de colindători români înlocuind capul de porc cu o păpuşă frumoasă. ”Vasilca este un obicei vechi din zona noastră a Mânzăleştiului de nord, spre Bisoca. Înainte era un obicei al robilor ţigani care mergeau cu un cap de porc şi pe care l-au preluat şi românii. Se mergea în ziua de Sfântul Vasile, mergeau doar bărbaţi şi de obicei se ajungea la case unde erau flăcăi tomnatici, care nu se însurau, ori bărbaţi văduvi tineri. La ducea fata ca să le aducă aminte că există şi partea frumoasă a vieţii. Tradiţia spunea aşa, că li se colinda doar trei ani la rând. Dacă nu se însurau în perioada asta, erau ignoraţi, ca un fel de excludere din societate”, explică Cecilia Petrescu, instructor ansamblu folcloric.