În România locuiesc (conform datelor de la Recensământul din 2011) 621.573 de romi, adică 3% din totalul populaţiei. După cel maghiar, romii sunt al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, dar se crede că numărul lor este mai mare şi că mulţi au refuzat să-şi declare apartenenţa.
Romii reprezintă unul dintre subiectele asupra caruia orice român are o opinie bine conturată, pe care ţi-o prezintă imediat ce are ocazia. De aceea am făcut ochii mari când am auzit că o româncă din Montreal va pleca pentru ceva timp în ţară pentru a studia problemele minorităţilor, inclusiv a romilor. Dana Cotnăreanu este studentă la Université de Montréal, unde face un master în Ştiinţe Politice. În lucrarea ei de cercetare, studenta analizează modul în care minorităţile din România sunt reprezentate în politicile memoriale. Aceasta înseamnă, practic, ce află o minoritate despre ea prin diverse mijloace (manuale de istorie, monumente, politici publice). Dar, prin aceste mijloace, nu doar minoritatea află ceva despre ea, ci şi majoritatea află lucruri noi despre minoritate. Studiul va compara minoritatea romă cu cea maghiară şi cu cea evreiască.
O primă constatare: „în timp ce minorităţile maghiare şi evreieşti capătă teren în manualele de istorie şi pe piaţa publică, reprezentarea romilor rămâne minimalistă şi stigmatizantă”, spune Dana care a avut ocazia să vadă manualele de istorie publicate după Revoluţia din 1989 şi până azi.
Dintr-un anumit punct de vedere, romii abia acum iau startul în recuperarea imaginii lor. Comunitatea lor tocmai ce a reuşit să aibă prima generaţie de intelectuali romi, care le deschide acestora drumul către meserii cu o oarecare vizibilitate, ceea ce le permite atât să se organizeze cât şi să pună pe agenda publică problemele lor.
O majoritate negativă
Evident, majoritatea se raportează de pe poziţii negative faţă de toate minorităţile studiate. Din păcate, doar aproximativ 5.000 de evrei au mai rămas în România, majoritatea bătrâni. Românii le reproşează acestora că sunt cei care controlează totul. Evident cu intenţii malefice. Maghiarii sunt urmăriţi şi acum de frica românilor care cred că singurul lor scop e furtul Transilvaniei. Romii sunt acuzaţi de toate relelele posibile. În general, ei sunt văzuţi şi trataţi ca o minoritate omogenă, chiar dacă sunt formaţi din diferite grupuri identitare.
Romii, pe locul patru
Conform Consililului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România, condus de un maghiar, nici maghiarii, nici romii nu sunt persoanele cele mai discriminate în România. Primele sunt persoanele infectate cu HIV, urmate de membri comunitaţii LGBT, cei cu dezabilităţi mentale, şi apoi romii. După barometrul de opinie, ordinea ar fi: homosexualii, femeile, romii şi săracii.