Shadow

Cultura romilor, celebrată în Piaţa Mică: ”Sunt româncă, pentru că nu am învăţat ţigăneşte”

 

 

 

Câteva standuri în care romii au scos la vânzare ibrice, oale, alambice, ii, bijuterii şi haine de piele. O scenă pe care seara începe să se anime cu muzică şi dansuri. Câţiva romi care-şi invită clienţii să le încerce produsele. Încep un dialog cu ei şi observ încă de la început deschiderea de a-mi răspunde la întrebări. În Piaţa Mică se desfăşoară în aceste zile ”Zilele culturale ale romilor”. Acest eveniment reprezintă pentru romii din judeţ şi din ţară, un prilej de a sărbători cultura ţigănească şi de a promova tradiţiile şi obiceiurile de care se simt legaţi. Veniţi din mai multe oraşe ale României (Bucureşti, Târgu Mureş, Mediaş), participând la diverse evenimente adresate etniei romilor, bucurându-se că reuşesc să fie prezenţi de atâţia ani la acest eveniment, aceştia prezinta sibienilor şi vizitatorilor acestui oraş, cultura ţigănească.
”În trecut, ţigăncile purtau cele mai scumpe ii”
Uneori, romii ezită să declare faptul că sunt ţigani, din cauza opiniei generale a publicului şi a stereotipurilor din jurul etniei lor. E cazul şi unei vânzătoare din cadrul evenimentului. ”Eu respect tradiţia românească. Eu sunt româncă, pentru că nu am învăţat ţigăneşte”, spune ea.
Cu toate acestea, tradiţiile merg mai departe, în multe cazuri. Încă de mici, copiii învaţă o meserie, ajutându-şi părinţii să desfăşoare afacerea de familie. Astfel, producătorii de blănuri, căldărarii, creatorii de vase de cupru, olarii, argintarii, prezenţi aici spun că produsele lor vor fi realizate şi în viitor. ”De când sunt mici, copiii stau alături de părinţi şi sunt învăţaţi cum să ardă cuprul în foc şi cum să producă aceste vase pe care mai apoi, le vindem. Noi, femeile, nu suntem producătoare de vase”, spune o femeie venită să vândă produsele realizate de bărbaţii familiei.
Există şi o doză de mândrie, mai ales când vine vorba de portul ţigănesc. ”Iile sunt purtate şi de românce şi de ţigănci. În trecut, ţigăncile purtau cele mai scumpe ii, iile de borangic”, spune femeia care are în stand câteva zeci de modele.
Când vine vorba de modalitatea în care îşi trăiesc viaţa, unii dintre ei sunt de părere că obiceiurile lăsate din strămoşi sunt prea stricte. ”La noi căsătoriile sunt aranjate de către familie. Nu poţi să schimbi asta, dar până la urmă prinzi drag de acel băiat”, spune altcineva.
Pe de-o parte, există concepţia stricta a familiilor în ceea ce priveşte căsătoria aranjată, îmbrăcămintea populară a fetelor, meseria din tată în fiu, limba ţigănească învăţată în familie, pe de altă parte existând dorinţa de a se moderniza.
Despre toate acestea, despre cultura romilor, despre oameni, muzică şi dans, puteţi afla astăzi, închiderea festivalului având loc la ora 18. Acest eveniment a fost organizat de către Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa, Sucursala Sibiu, cu scopul de a promova tradiţiile şi valorile culturale ale etniei romilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *