Shadow

Slugărnicia, o problemă mai mare decât corupţia“

 

Am doi prieteni foarte buni, frate şi soră. Ea este de 20 de ani la Paris. El a rămas aici. El i-a zis într-o zi: „Sorella, ce curajoasă ai fost să pleci singură şi să te descurci“. Ea i-a răspuns: „Tu ai fost curajos. Voi aţi fost curajoşi pentru aţi rămas şi vă luptaţi“. Este aceeaşi situaţie ca în cazul dvs şi al fratelui dvs, antropologul Vintilă Mihăilescu. V-a invidiat că aţi plecat? L-aţi invidiat că a rămas?
Ceva curaj trebuie probabil oriunde şi oricând, că să iei viaţă în serios, să îi dai un rost, să îţi faci menirea. Deci într-adevăr este o impresie superficială că trebuie mai mult curaj într-un caz sau în altul. Trebuie să simţi când eşti în momente de decizii importante, şi să alegi nu după comoditate, ci după perspectiva şi rost. Asta cere ceva curaj, şi apoi multă consecvenţă. Majoritatea oamenilor, în cele mai multe circumstanţe, aleg să nu aleagă. Şi nu ştiu nici măcar că au făcut-o. Când ştii că ai ales, nu ai nici timp şi nici rost pentru prostii de genul invidie, regret, şi alte încercări sentimentale. Căci a alege înseamnă tocmai a lupta împotriva pierderii vremii. La început este un efort necesar, după nişte ani, este un fel de a fi. Deci întrebarea dumneavoastră mă depăşeşte cumva, nu ştiu cum ar fi să fie. Şi îl cunosc pe fratele meu destul de bine, că să ştiu că şi din partea lui lucrurile stau la fel – căci şi el a decis, nu a mers cu valul: prin plecarea mea, există o alternativă, şi deci rămânerea a devenit pentru el o alegere. Pe care a jucat-o cu răbdare şi măiestrie.
Lupta cea mai dificilă este în noi: cu aşteptări, resemnări, inerţii, iluzii. Care a fost cea mai dificilă luptă a dvs?
Este spus foarte bine că adevăratele lupte sunte cele cu noi, şi desigur încercările vieţii ne motivează să ducem aceste lupte – le cunosc, dar o ierarhie nu am. Pot să spun ce lupta a fost o mare încercare – dar “cea mai” este o noţiune imposibilă. Că să nu mai vorbim de faptul că în direcţia asta sunt uşor superstiţios: să zicem că de dragul dumneavoastră accept să fac o alegere, şi numesc o “cea mai dificilă luptă” – nu aş termina de scris, şi m-aş teme deja că viaţa, năstruşnică, mi-ar pune mâine în faţă o încercare care să mă înveţe că am spus o prostie, şi mă aşteaptă lupte mai rele. Nu vreau!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *