Nu le mai spunem tigani, ci romi. In afara de nume, insa, nu s-a schimbat nimic in 20 de ani, decat faptul ca au impanzit Europa. Sunt cetateni comunitari si pot circula liber. Daca ani de zile oficialitatilor de la Bucuresti li s-a reprosat ca nu sunt in stare sa se preocupe de situatia tiganilor si ca ii discrimineaza, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, s-a dovedit ca nimeni nu a fost in stare sa gaseasca o solutie aceasta problema.
roblema locuirii
Un studiu asupra problemelor cu care se confrunta copiii romi a fost realizat de Organizatia Salvati Copiii si Agentia de Dezvoltare Impreuna, si finantat de Uniunea Europeana, in iunie 2006. Cercetarea a relevat faptul ca una din cele mai grave probleme cu care se confrunta tiganii este cea a locuirii. Mai exact, locuintele sunt supra-aglomerate, nu exista surse de apa, electricitate, incalzire, iar deseori respectivele locuinte nu sunt ocupate legal. La acestea se adauga faptul ca principalele surse de venit sunt reprezentate de venitul minim garantat, alocatiile copiilor si unele venituri ocazionale.
Astfel, conform unor date prezentate in Raportul Comisiei Prezidentiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, aproximativ 15% dintre romi nu au acces la electricitate in casa, fata de aproximativ 2% dintre restul populatiei. In zonele urbane, doar 27% dintre romi au conducte de apa in casa, fata de 90% dintre cei de alte etnii; in zonele rurale, doar 5% dintre romi au apa in casa, fata de 16% dintre cei de alte etnii. Dotarea gospodariei reflecta precaritatea traiului: 53% dintre gospodariile rome erau dotate cu frigider in 2007, fata de 92% dintre gospodariile nerome din vecinatate; 8% dintre gospodariile rome aveau un calculator, fata de 24% dintre vecinii neromi din aceleasi localitati, se mai arata in acelasi Raport.
Discriminarea si copiii
Discriminarea este o alta problema cu care se confrunta tiganii. “Raspunzand la intrebarea pe cine ar accepta ca vecin, dintr-o lista de categorii minoritare, o proportie de 76% dintre oameni refuza vecinatatea persoanelor dependente de droguri, 69% refuza vecinatatea alcoolicilor, 61% refuza vecinatatea homosexualilor, iar 49% refuza vecinatatea romilor/tiganilor. In ceea ce priveste etnia, doar 12% refuza vecinatatea persoanelor de alta etnie, iar 18% persoanele de alta rasa. Prin urmare, identitatea de rom/tigan nu este inteleasa de publicul larg ca o identitate etnica, ci mai degraba ca o categorie devianta”, se arata in Raportul Comisiei Prezidentiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografic.