Datele indică faptul că intoleranța față de minorități în general a stagnat, dar față de acum doi ani romii de exemplu au fost percepuți ca fiind amenințare mai mică, în timp ce arabii și maghiarii au înregistrat în comparație cu 2015 un grad mai mare de respingere socială, spune la RFI, Ana Maria Bărbulescu, de la Institutul Wiesel.
Potrivit sondajului, relația românilor cu persoane de diverse etnii a fost măsurată folosind scala Bogardus, unde 1 este cea mai apropiată relație acceptată cu o minoritate (“membru de familie”), iar 7 cea mai depărtată (“nu ar trebui să vină în România”). Potrivit rezultatelor, arată sursa citată, “se poate observa că cea mai mare toleranță se regăsește în raport cu evreii (3,8) și maghiarii (4,1) și una semnificativ mai scăzută în raport cu romii (4,8) sau arabii (5,0)”.
Aceste diferențe, menționează realizatorii sondajului, se modifică în funcție de mediul de rezidență al repondenților. “Astfel, arabii sunt mai puțin tolerați în mediul rural (5,1), romii mai puțin tolerați în mediul urban, iar evreii și maghiarii au obținut scoruri egale între toleranța în urban și rural”, precizează comunicatul.
Distanța socială mai mică în raport cu evreii rezultă din faptul că aceștia sunt acceptați în familie (15%), în grupul de prieteni (16%) sau ca vecini (16%), într-o măsură mai mare decât celelalte minorități.
Nivelul distanței sociale (gradul de acceptare al celuilalt) arată o scădere a toleranței față de arabi (51% față de 46% în sondajul din 2015) și maghiari (29% față de 26% în 2015). În cazul romilor se observă o creștere a toleranței: 39% dintre respondenți consideră că aceștia nu ar trebui să vină în România sau doar să viziteze România, față de 41% în 2015. În cazul evreilor procentul rămâne același ca în 2018, 22%. De asemenea, se observă că în București gradul de acceptare față de evrei și maghiari este cel mai scăzut, raportat la media națională.