Povestea 1. Vara trecuta eu si sotia am fost invitati la o conferinta la Constanta organizata de Universitatea Ovidius. Ca sa imbinam placutul cu utilul, ne-am luat si prunca dupa noi. Se anunta o minivacanta interesanta. Vine si ziua cu pricina, de la aeroport am plecat direct la tren. Ajungem in gara la Constanta, pe la amiaza, si dupa socul ca nici la ora actuala primaria nu a catadicsit sa puna la dispozitia turistului un autobuz de la gara pana la Mamaia, ajungem, nu lipsiti de peripetii, in statiune.Ma rog, ne-am cazat la Perla si, dupa ce ne-am rezolvat micile probleme organizatorice, hai la apa. Peste drum cum ar veni, la Cleopatra. Era deja sapte seara, soarele, desi inca puternic, nu mai dogorea, plaja era inca destul de animata, apa era calda, deci ce sa o mai lungesc, totul era minunat. Trebuie sa precizez ca la ora aia nu mai era nimeni sa ceara bani pe sezlonguri.
Dupa o vreme, pret cam de-un castel de nisip cu patru turnuri si un zid de aparare, la vreo doua sezlonguri mai la dreapta apare o familie care a atras instinctiv toate privirile celor de pe plaja. Erau niste tigani tipici, genul de tigani cu care mamele isi sperie copii. Tatal era posesorul unei mustati care ar fi facut invidios orice husar, cu palarie pe cap, camasa ridicata peste un burdihan cat toate zilele si niste pantaloni cam pe vine. Mama era cu ciorapi rosii, pulover (da, am scris bine, pulover) cu maneca lunga roz, rochie de un verde crud, inflorata cu flori rosii si nelipsita basma parca si mai inflorata. Mi-am facut socoteala din cum erau imbracati ca erau amarati, plus ca femeia nu avea nimic in cozi.