Într-o comună din Sibiu, ţiganii şi chivuţele lor în fuste lungi cultivă la comun sute de hectare. Au tractoare, zeci de vite, sute de oi. Sunt ţiganii pe care îi desconsiderăm toată ziua.
În chiar satul din centrul geografic al ţării, Merghindeal, mai bine de 20 de familii de romi contrazic impresia generală despre etnia din care fac parte. În fiecare dimineaţă, bărbaţii cu pălării largi îşi pornesc tractoarele şi pleacă grăbiţi înspre câmp să-şi îngrijească zecile de hectare de pământ.Câte un tractor la două caseVictor Căldărar are 30 de ani. Împreună cu soţia sa lucrează vreo 13 hectare de pământ, creşte opt vite, mulţi porci şi peste 100 de oi. Deşi are tractor, nu a renunţat nici la cai. Patru la număr. “Eu şi soţia lucrăm, dar suntem trei fraţi şi ne ajutăm împreună. Altceva ce să facem? Zi şi dumneata”, întreabă retoric Victor, strângând tare în palme coada unei furci. Îşi aşteaptă în poartă cumnatul, care merge să ierbicideze câteva hectare de porumb. Stau în aceeaşi zonă a satului de la marginea judeţului Sibiu, aproape de întâlnirea cu judeţul Braşov. Laolaltă sunt mai bine de 20 de familii ce lucrează an de an pământul. Şi cam tot la a doua casă găseşti şi câte un tractor.Pământ de la româniNu au ei în proprietate tot pământul. Au luat şi în arendă de la bătrânii din sat care nu îşi mai pot munci moştenirea. “Eu am numai trei hectare în proprietate. Restul, l-am luat de la oamenii din sat. Mi-au dat pământul să îl lucrez, iar eu le dau miei, caş, le aduc lemne pentru la iarnă. Din-astea”, povesteşte cumnatul lui Victor Căldărar, suit în tractor. El lucrează, în total, 25 de hectare de pământ. Porumb, lucernă… Grâu nu, că a avut anul trecut şi acum nu mai are ce face cu el. Au cumpărat pe rând utilajele necesare. Tractoare, pluguri, semănători. “Băgăm bani, dar nu ştim cum scoatem, că n-am făcut o socoteală. Am vinde, dar nu avem unde în afară de târg.