Viata mondena a Romaniei tinde sa se reduca la o compozitie standard, pe care am s-o numesc, la intimplare, N-am nimic (numai) cu femeia asta, atita doar ca, deocamdata, ea exprima cel mai cracanat stadiul moral si artistic al asa-zisuluTribuna vipurilor e intesata de porcine cu bani slinosi, de fufe cu pretentii de vedete si – din nefericire – de idioti care-i promoveaza p-astia in prima liga a „celebritatilor”.Orasul e plin de berze snoabe, niste strimbe pe catalige, cu cap de paie si buze carnoase, care debiteaza gogomanii antologice la tv. Alaturi de ele, maimutoii cu bani au gurile anesteziate de mindrie si nici nu mai simt cum le curg scuipatii pe costumele scirbos de scumpe. N-am nimic cu parpalacul omului, poate sa aiba si cojoc de aur, cu conditia sa fie un echilibru intre valoarea lui umana si costul toalei aferente. Dar cind vad cite-o ciumafaie toanta ambalata-n cite-o rochie de ‘ouaj’ de mii de euro, In Romania, exista milioane de oameni valorosi, buni, destepti, competenti, calzi, corecti. Ii stiu, ii vad, ii aud, ma cutremur cind le interceptez modestia patologica, umilinta in care sunt inecati zilnic. Oamenii de bun simt au atit de putine cotloane unde se pot exprima inteligent si relaxat… In rest, este obligatoriu sa le fie rusine de cultura lor, fiindca ea vine la pachet cu haina ieftina si iesita din „trend”. . Profesorii universitari, cercetatorii, pictorii, traducatorii, poetii au ajuns sa mearga pe strazi laturalnice, ca sa-si pastreze curata singura pereche de pantaloni de stofa – care, altfel, ar inghiti noroiul distribuit de limuzina codobaturei ajunsa nevasta de mafiot.