Day: April 20, 2018

  Activă de cîţiva ani, Giuvlipen reprezintă un unicat în peisajul teatral autohton: o companie de teatru feminist rom care practică un activism performativ pentru conştientizarea discriminării structurale a romilor. Spectacolele lor (Cine a omorît-o pe Szomna Grancsa?, albastru/portocaliu, Gajdo Dildo) abordează rasismul, explicit şi latent, din societatea contemporană, şi mecanismul şi canalele prin care acesta se propagă (precum formulele cotidiene care asociază populaţia romă cu situaţii şi atitudini reprobabile sau cu personaje negative). Perspectiva din spectacole este feminină/feministă, astfel că la tema rasismului se adaugă şi discriminarea de gen, din afara comunităţii, dar şi din comunitate, a cărei cultură perpetuează dominaţia masculină, căci s-a păstrat tradiţia căsăt

  Generalizînd, dacă e să vorbim despre regulile de politeţe, rareori am mai văzut într-un autobuz un bărbat care oferă locul unei femei. Sau ca bărbatul să salute primul. Sau să lase o femeie să treacă înaintea lui. Dar acestea pot trece la capitolul "bună creştere". bărbaţii de azi nu mai sînt barbaţi, că au devenit nişte fetiţe speriate, că au trecut de la lupta cu crocodilii la contemplarea caffe-latte-ului, din cauza feminsimului care a creat în prezent un mediu dificil pentru bărbaţi de a mai fi... bărbaţi Nu se mai poarta nici la romii că barbatul sa fie smecheru familiei sa nu sufle romanca sau puradeii .Iar dacă "bărbatul de azi" face nazuri, vrea să fie curtat, are pretenţii, bate isteric din picior, în loc să aibă iniţiativă, dacă este nevrotic şi a devenit, pe scurt, o

    Cultura rromă e ca peştera lui Ali Baba şi cei 40 de hoţi, plină de obiecte de valoare, pre/luate în perioada nomadă sau fostă credinţă (uitată) a unor strămoşi. Marketingul rromului te face să te simţi stăpân, cineva, si să cumperi ieftin ceva de care ai nevoie (chiar dacă se dovedeşte a fi marfă proastă sau păcăleală). Las-o, bă, că merge-aşea! Fabricanţi de emoţie. Muzică şi şmechereală (ciorănie) într-un sat de ţigani din România” (satul 10 Prăjini), publicată în franceză acum 10 ani, va stârni controverse, Marii duşmani ai rromilor, care le blochează aspiraţiile libertăţii şi demnităţii, nu sunt gagiii, ci ţiganii (aliaţi cu statul). Oamenii deosebiţi sunt ca maşinile de marcă: cu cunoscători devin maşini de colecţie; cu ageamii devin hârburi. Ca la rromi! Şi în