Fărâmiţă Lambru a fost unul dintre cei mai renumiţi lăutari pe care i-a avut România şi acordeonistul de suflet al marii interprete Maria Tănase. Maria Tănase a fost cea care i-a deschis drumul spre celebritate pe vremea când lăutarul avea 24 de ani. Alături de artistă, lăutarul de etnie romă a făcut sute de spectacole în ţară şi în străinătate.
Fărâmiţă Lambru s-a născut pe 15 septembrie 1927 într-o familie de lăutari ţigani. Fărâmiţă nu a fost numele de scenă, ci chiar numele de familie al lăutarului. A învăţat să cânte la acordeon încă din copilărie de la tatăl său Tudor Fărâmiţă. Debutul în lumea artistică şi l-a făcut pe vremea când îşi satisfăcea stagiul militar. A început să cânte la acordeon în 1949 într-o formaţie militară. Şansa i-a surâs la 24 de ani când a ajuns în preajma Mariei Tănase. Prima întâlnire dintre cei doi a avut loc la Teatrul de Estradă din Bucureşti, aşa cum evocă Maria Roşca în cartea ” Maria Tănase”:” – Sărut mana, doamna, eu sunt Fărâmiţa Lambru”. La Teatrul de Estrada din Bucuresti, Maria Tanase astepta un nou instrumentist. L-a privit pe tânarul ţigan cu ochi încercanati şi părul creţ. I-a zambit si l-a pus să cante. Fărâmiţă si-a ridicat acordeonul pe umeri, un Hohner de 48 de basi, cu burduful spart. Şi a început. Apoi au interpretat ămpreuna melodia “Asta iarna era iarna”. Maria a izbucnit în râs: “Măi Fărâmiţa, mă trage curentul de la acordeonul tau…” După întâlnirea de la Teatrul Estrada, Maria Tănase a făcut din Fărâmiţă Lambru cel mai cunoscut lăutar al vremii. Împreună cu artista, acordeonistul a făcut sute de spectacole în ţară şi în străinătate. Lambru a ajuns să cânte în Franţa, Italia şi Germania.