Romii fac cel puţin cinci copii, nu au auzit în viaţa lor de contracepţie şi trăiesc întotdeauna din ajutoarele sociale – aceste etichete false circulă în societatea românească. Totuşi, potrivit unui studiu realizat în 2012 de Agenţia “Împreună”, romii ar trebui să fie priviţi ca un motor de dezvoltare al comunităţii, în loc de o problemă a autorităţilor sau asistaţi social.
După ce, la începutul anului, autorităţile s-au confruntat cu scandalul sterilizării femeilor rome, la propunerea unei grupări naţionaliste din Timişoara, susţinută de consilierul local liberal din Alba Iulia, Rareş Buglea, studiul “Romii din România, de la ţapi ispăşitori la motor de dezvoltare” arată că, de fapt, femeile de etnie romă au început să fie angajate cu carte de muncă şi că fac, în medie, sub doi copii.
Totodată, şi precepţia românilor despre romi este, în continuare, negativă: 62% dintre etnicii neromi consideră că romii sunt hoţi, leneşi şi agresivi, conform datelor Agenţiei “Împreună”. Pe de altă parte, 14% dintre români considerau, în 2012, că romii sunt discriminaţi în foarte mare măsură în România, conform unui sondaj dat publicităţii în aprilie, de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Atunci, românii intervievaţi au indicat că romii sunt uniţi (în proporţie de 64%), dar şi leneşi (46% dintre respondenţi consideră acest lucru) şi agresivi (în proporţie de 45%).