Fustele colorate sau corsetele cu paiete lucrate de mână sunt la modă în Italia, fără însă ca multă lume să ştie că aceste haine sunt făcute de 15 femei de etnie rromă, 5 dintre ele românce, care lucrează într-o cooperativă de croitorie cu acest specific. ”Se fac fuste, fuste tradiţionale, haine de nuntă, corsete, eşarfe, genţi, anul acesta am făcut şi o linie de îmbrăcăminte pentru copii” explică ”şefa” croitoreselor – Alessandra Carmen Rocca. ”Lucrăm numai cu ţesături naturale pentru că acestea se foloseau şi în secolul al XVIII-lea, perioada din care ne inspirăm noi. Apoi şi condiţiile în care locuiesc astăzi romii, desigur şi femeile rome care lucrează aici, sunt practic condiţii care ne amintesc cum trăiau chiar şi comunităţile noastre în anii 1800” a mai spus Alexandra Rocca.
Româncele de etnie romă care lucrează câte 5 ore pe zi pentru un salariu de 500 de euro (mic pentru viaţa scumpă din Peninsulă) sunt mulţumite de locul lor de muncă. Ele locuiesc la câteva staţii distanţă de atelier, într-o tabără autorizată de rromi. Recunosc că banii sunt puţini, dar sunt ”cinstiţi şi nu furaţi, mai ales acum când rromii foarte greu reuşesc în Italia să găsească un loc de muncă”.
Româncele de etnie romă care lucrează câte 5 ore pe zi pentru un salariu de 500 de euro (mic pentru viaţa scumpă din Peninsulă) sunt mulţumite de locul lor de muncă. Ele locuiesc la câteva staţii distanţă de atelier, într-o tabără autorizată de rromi. Recunosc că banii sunt puţini, dar sunt ”cinstiţi şi nu furaţi, mai ales acum când rromii foarte greu reuşesc în Italia să găsească un loc de muncă”.
Atelierul de croitorie a fost încropit la Roma, în 1997, de 15 românce de etnie rromă, care locuiau, la vremea aceea, sub un pod, la periferia Romei. Alessandra Carmen Rocco este cea care le-a ajutat scriind proiectele prin care au câştigat o finanţare de la autorităţi pentru cumpărarea unor maşini de cusut, obţinând în 2006 şi un sediu.
Creaţiile lor, semnate „Antica Sartoria Rom“, au fost prezentate în mai multe defilări la Roma, în această toamnă fetele fiind din nou solicitate. Cele mai vândute sunt în prezent fustele tradiţionale ţigăneşti, fuste catre au un preţ care variază de la 170 de euro la 100 de euro. La fel de bine sunt vândute şi corsete tradiţionale, brodate manual, preţul mediu fiind de 130 de euro. Pentru o rochie de mireasă din mătase şi caşmir, cu un voal de 15 metri şi brodată manual, preţul ajunge la 3.000 de euro, dar există şi rochii de mireasă vândute la doar 250 euro. Singurul obiect de vestimentaţie pentru bărbaţi produs în croitoria rromă este ilicul din mătase brodat manual, care costă în jur de 250 de euro.
Italianca Alessandra Rocco lucrează şi ea la croiala hainelor alături de femeile rome devenind într-un fel prietene. ”Ele m-au ajutat mult pe mine” ne spune Alessandra. ”M-au învăţat lucruri care se aflau la mare distanţă de modul meu de a gândi, de exemplu cum e să confrunţi viaţa. Romii au o altă mentalitate. Omul standard gândeşte întotdeauna la ziua de mâine, în vreme ce ei se gândesc numai la casă”.
Atelierul de croitorie a fost încropit la Roma, în 1997, de 15 românce de etnie rromă, care locuiau, la vremea aceea, sub un pod, la periferia Romei. Alessandra Carmen Rocco este cea care le-a ajutat scriind proiectele prin care au câştigat o finanţare de la autorităţi pentru cumpărarea unor maşini de cusut, obţinând în 2006 şi un sediu.