Când îţi este lumea mai dragă, fără să conteze studiile tale, statutul tău social şi economic, religia ta, sentimentele tale, nimic din ceea ce tu eşti de fapt, fără voia sau controlul tău, te loveşte rasismul concetăţenilor noştri pentru că tu, deh, eşti ţigan şi că pentru interlocutorul tău doar asta contează.
Cam aşa ar putea fi definită, simplist, viaţa celor mai mulţi romi din România. Nu există un singur rom(ă) pe care eu să-l cunosc (şi cunosc mulţi) care să nu fi avut măcar o singură experienţă negativă din cauza (nu datorită) etniei în care s-a născut în raport cu membrii altor etnii din ţara noastră. Lucrurile acestea nu se văd nici la televizor şi nici în ziare, dar sper să aibă asupra sufletelor un efect mai durabil decât efectul pe care l-au avut, în societate, instituţiile în care am lucrat sau pe care le-am condus.