Situaţia demografică din România este alarmantă. Avem un spor negativ foarte mare, la care se adaugă o migrare masivă a populaţiei. Din datele ONU, România este a doua ţară ca număr de cetăţeni care au ales să migreze şi să îşi găsească un trai mai bun în alte ţări.
Acum, pare a nu fi un lucru grav. Ne amăgim cu faptul că românii plecaţi afară vor trimite ;a infinit bani în ţară, care vor intra în consum, vor asigura traiul familiilor rămase aici. În viitor, însă, acest lucru ne va costa grav. La toate aceste lucruri adăugaţi şi măsurile actualilor guvernanţi. Măriri de pensii care nu pot fi suportate din bugetul de asigurări sociale, măriri care cresc deficitul şi care vin să contribuie la agravarea situaţiei economice în viitor. Se consumă mai mult decât se produce, se stimulează statul acasă, ajutoarele sociale au efectul de a descuraja munca.
În acest moment, în România este o criză majoră pe piaţa muncii. Firmele de construcţii se plâng că nu mai există forţă de muncă, agricultorii se plâng că nu pot angaja zilieri. În special, în zona activităţilor care nu necesită pregătire specializată, nu necesită studii superioare, se înregistrează cea mai mare criză de forţă de muncă. Zi de zi, mai auzi o ştire cu un patron care doreşte să aducă muncitori vietnamezi, indieni, pentru că a ajuns în punctul în care îşi pune în pericol afacerea din cauza lipsei de personal.
?i lucrurile nu se limitează la munca necalificată. Este un truism că devine din ce în ce mai greu să îţi găseşti meşteşugari pentru aranjarea casei. Motivul pentru asta nu este că la noi nu s-ar naşte meşteşugari buni, ci că mulţi dintre cei buni au plecat în afară pentru salarii mai mari.
Fenomenul nu este nou. ?ările din Vest s-au confruntat cu acest lucru în ultimii 50 de ani. În cazul activităţilor mai puţin specializate, şi vesticii au avut aceleaşi probleme. În Spania, în 2010 când şomajul era la 24%, exista un paradox. Deşi erau locuri de muncă în agricultură, spaniolii le refuzau, preferând să stea în şomaj. Atunci, autorităţile spaniole au vrut în primă fază, să îi trimită acasă pe românii care munceau în agricultură, crezând că această măsură va aduce mai mulţi spanioli din şomaj pe piaţa muncii. S-au lămurit repede că e o măsură inutilă care le putea aduce şi sancţiuni de la UE. Românii au rămas la muncă în Spania, în special în agricultură, iar autorităţile spaniole au rămas să caute alte soluţii pentru reducerea şomajului. Franţa, Olanda, Anglia au utilizat forţa de muncă din fostele colonii şi au rezolvat această problemă. Au permis accesul pe piaţa muncii a cetăţenilor născuţi în fostele colonii, i-au adus pe aceştia, în special, în zona muncii necalificate. În timp, s-au dezvoltat mari comunităţi care însă nu au putut fi şi integrate din punct de vedere cultural şi astăzi mai vedem cum cetăţeni născuţi în Franţa se radicalizează şi ajung la gesturi extreme, dar asta este altă poveste.
România este acum la o răscruce de drum. Avantajul nostru este faptul că avem între noi, o comunitate care are un spor demografic pozitiv şi care are o populaţie extrem de tânără. Romii. Aceştia sunt semnificativ mai tineri decât restul populaţiei.