„Eu am stat în aceeaşi bancă la şcoală cu o româncă. Am învăţat de la ea să nu mai port unghii mari, să am batistuţă. Nu am avut educaţia de acasă fiu ordonat. Veneam desculţ la şcoală. Eram săraci. Şi dacă eram cu români în clasă, am preluat bunele maniere de la ei”, relatează preşedintele Partidei Romilor Romeo Tiberiade din Craiova. Acesta susţine că problemele romilor din România pot fi soluţionate doar prin implicarea statului. Deşi există programe la nivel naţional de sprijinire a romilor, observă el, această minoritate continuă să fie discriminată în România.
Ţiganii s-au temut de-a lungul secolelor să-şi recunoască etnia din mai multe motive. Până la mijlocul secolului XIX, romii au fost robi în Principatele Române, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Aceste tragedii au marcat mai multe generaţii şi, din această cauză, mulţi dintre ei evită astăzi să se declare ţigani. Doar în cazuri în care un lider dintre ei spune că este de etnie romă o fac şi semenii săi.
În consecinţă, în cazul în care autorităţile române colectează date statistice despre romi şi despre activităţile lor, reprezentanţii acestei etnii au o „teamă cumplită” şi ascund adevărul. „Această situaţie este determinată de faptul că instituţiile statului român nu participă eficient la educaţia romilor. Deşi există programe la nivel naţional care au drept scop sprijinirea romilor, structurile statului român nu se implică”, observă Romeo Tiberiade.
„Căsătoria este un pericol”
În opinia acestuia, cel mai important factor care ar putea diminua influenţa negativă a cutumelor ţigăneşti este educaţia. „În neamul căldărarilor, căsătoria prematură este un pericol foarte mare. Reprezentanţii acestui neam îşi căsătoresc copiii începând de la vârsta de nouă ani. Statul român nu se implică, nu întreprinde măsuri pentru a suprima acest obicei. Şi atunci ne întrebăm de ce copiii sunt căsătoriţi la nouă ani?”, afirmă Tiberiade.
În Craiova, există mai multe comunităţi de romi. Faţa Lucii din Craiova este cel mai mare cartier de romi din Europa, 5.000 de locuitori. „Dar mai există şi alte comunităţi, minoritatea romă este dispersată. Neamurile romilor nu locuiesc împreună. Fie vorba de căldărari, ursari, ţigani de vatră, aurari, florari sau lăutari, fiecare neam se deosebeşte după meşteşug, port şi obiceiuri. Reprezentanţii acestor comunităţi nu se căsătoresc între ei. Evident că există excepţii, însă cazurile sunt foarte puţine”, relatează liderul comunităţii romilor din Craiova.