Day: August 28, 2018

  Te gîndeşti că aşa îţi trebuie, că ai neglijat exerciţiile alea de vorbit, în timp ce îţi faci cruce cu limba şi începi să îţi dai seama că nu are cum să nu existe un Dumnezeu dacă aţi reuşit, tu şi neamul tău bărbătesc,de romii să supravieţuiţi pînă acum Am pus și eu întrebarea asta de sute, dacă nu de mii de ori. Mama pare a fi rezultatul unei reuniuni fericite între o tornadă și zeul curățeniei, Se prea poate să rămînem proştii voştri.Dar e din ce în ce mai puţin probabil.Pe scurt, avem o majoritate care e cu „Hai, băi, ne lăsați cu zborul, că noi avem acilea treabă cu viețile noastre, cu datul la gioale, cu miștocăreala fata de etnici romii Au trecut cîțiva ani buni și amintirea asta îmi revine strident în creier. Probabil soarele care se reflectă Verdictul e dat de o majori...

  Sincer, a început să-mi fie scârbă de agresivitatea feroce cu care se lovește în batrani din Romania Oamenii au găsit un țap ispășitor pentru toate problemele României. Bătrânii…in primul rând, erau tineri. Iar tinerețea te face să vezi orice gunoi de pe stradă drept o pată de culoare pe asfalt. În al doilea rând, când pășeau în viață aveau o locuință asigurată, un loc de muncă ce părea stabil și bani cât să nu-și pună problema dacă vor avea din ce să plătească utilitățile Astăzi, gârboviți și singuri, cei mai în vârstă trăiesc cu pensii mizere și au o viață plină de lipsuri. Statul nu dă doi bani pe ei (chiar dacă pare altfel) exceptând poate anii electorali. Așa că pentru ei există un singur adevăr. Atunci trăiau bine și acum trăiesc prost. Atunci erau respectați iar acum nu su...

  Ideea mea este că mai toate subiectele actuale au devenit pe nesimţite un exemplu clasic al remărcii lui Simone de Beauvoir pe care se bazează feminismul. Te naşti femeie, devii femeie cu calităţi sau fără, naturale sau culturale. Încercând să aruncăm o privire sintetică bazată pe constatarea virulentă a societăţii româneşti. Dacă am suspenda sinceritatea am putea crede întotdeauna în fundamente şi idei realiste, ca în aforismele lui Emerson. Pun pariu că foarte puţini au timp valabil să accepte adevărul. Nu ştiu, dar câteodată mi se descarcă accidental, slobozind cuvinte bune în urechile epilogului. Transformarea de la miliţian cu idei absurde, cu bătăi de baston, bocanci în stomac – la poliţistul şmecheraş de tranziţie care lua mită şi de la săraci şi de la bogaţi. Şi era tova...