Shadow

Ciudăţeniile ţiganilor din Transilvania secolului al XIX-lea: „Au început ca un trib necunoscut. Niciodată nu au vorbit despre locurile lor natale“

 

Obiceiurile ţiganilor care au trăit alături de românii, saşii şi maghiarii din Transilvania secolului al XIX-lea i-au uimit pe occidentali. Viaţa locuitorilor pitoreşti ai Transilvaniei şi Ungariei din trecut a fost descrisă de numeroşi autori străini.
După mai mulţi ani petrecuţi în Transilvania, autoarea britanică Emily Gerard a descris în detaliu obiceiurile ciudate ale ţiganilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea în „Tărâmul de dincolo de pădure – Transilvania”, o carte publicată în New York, în 1888.Existau zvonuri despre ţiganii care furau copii, însă autoarea susţinea că erau neîntemeiate. Pruncii lor erau căliţi în condiţii extreme. „Cei care se nasc iarna sunt frecaţi cu zăpadă, iar dacă este vară, sunt daţi cu unsoare şi lăsaţi să stea în soarele dogoritor. Ţiganii au anipatie faţă de vântul despre care cred că le ia din puterea psihică şi din energie”, adăuga autoarea britanică.
Ţiganii nu cer nimic pământului decât viaţă. Autoritatea, regulile, legile, principiile, datoriile şi obligaţiile sunt idei de neînţeles pentru această rasă, din cauza indolenţei spiritului şi a indiferenţei în faţa răului din modul lor neobişnuit de viaţă”, afirma Emily Gerard, în „Tărâmul de dincolo de pădure – Transilvania”. Autoarea obişnuită cu modul de trai al ţiganilor remarca faptul că aceştia făceau pare din peisajul pitoresc al Ungariei şi Transilvaniei, deşi în alte ţări au fost oprimaţi. „Nimeni nu poate călători mai multe zile prin Ungaria fără a deveni obişnuit cu ei”, scria Emily Gerard. Mai mult, afirma autoarea, atât împărăteasa Maria Tereza cât şi urmaşul ei Josep al doilea au făcut eforturi considerabile pentru a-i transforma pe ţiganii din Transilvania în oameni respectabili, însă fără a avea rezultatele aşteptate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *