December 2018 – Ziarul Vocea romilor

Dec282018 by RedactiaNo Comments

Senzaţia că noi, ţiganii, o sa fim goniti din Romania

Deşi sîntem în al doisprezecelea ceas, mai avem încă cîteva zeci bune de ani pînă cînd vom ajunge într-un punct fără întoarcere.“ Mă hotărăsc să îi spun. Să îi zic cît de adictivă este şi cît de frică îmi e mie de orice lucru care îmi dă senzaţia că nu pot să îl controlez. Mă trezesc povestin şi nopţile mele stranii cînd mă trezeam cu senzaţia că noi tiganii o sa fim goniti din Romania . Sînt îndrăgostit praştie din nou şi habar nu am cum o să mă descurc cu asta.Apoi, încet-încet, a trebuit să învăţăm să trăim în lumea reală. Lumea anilor ’90. O lume urîtă, care m-a urîţit şi pe mine. Încet, dar sigur. m învăţat că trebuie să supravieţuiesc. Rasismul inpotriva romilor a devenit din ce în ce mai strident, iar dezechilibrul dintre realitate şi lumea noastră s-a accentuat. Îmi pot aminti cu

Dec282018 by RedactiaNo Comments

Primul barbat de etnie roma din Romania care cere repatrierea in India: “Voi pleca acolo alaturi de fratii mei”

Actualitate

Nascut si crescut in tara noastra, un barbat de etnie roma cere repatrierea in India. E o premiera absoluta, dupa ce guvernul din New Delhi a anuntat ca va recunoaste comunitatile romilor din intreaga lume ca parte a diasporei indiene. Voi pleca in tara Muma, acolo alaturi de fratii mei Iti sare-n ochi de la o posta: are geanta din piele de sarpe, costum elegant si papion la gat! Nu putini ii stiu numele: lui Ionel Sarac lumea-i spune… AVOCATUL ROMILOR! Ionel Sarac – Cunosc fiecare coltisor al acestei institutii, aici ne gasim in Tribunalul Cluj. Isi face veacul pe holurile institutiei, desi nu i-a fost dat sa ajunga magistrat! Ani de zile si-a ajutat semenii care ajung aici sa completeze formulare, dar… gata, i-a ajuns! Ionel Sarac e primul rom care cere repatrierea la… orig

Dec282018 by RedactiaNo Comments

Noi, romii, ne iubim ţara în fiecare zi

Actualitate

Noi romii ne iubesc ţara în fiecare zi. Cu bunele şi relele ei. Ştiu că are culori minunate şi multe pete de gri. O iubim şi suferim pentru ea. O iubesc necondiţionat şi nu accept să privesc decât înainte. Vreau mereu schimbare, creştere, dezvoltare! Vreau respect! Vreau să rămân aici, în ţara mea! Eu îmi iubesc ţara în fiecare zi, chiar dacă uneori cad învins de discriminare inpotriva poporului rom de saracia fratilor meii romi (tigani ) de jignirile care ni se aduc in fiecare zii de ingfare si de aroganta edililor de romanii care ne considera persoane de măna doa sau secon -hand de abuzul autoritatilor care vad in noii infractori ne dovediti şi nu cetateni Europenii cu drepturi si obligati si jur că vor sa stea in Romania Unde să plec? Unde aş şti să trăiesc mai bine? Mă s supă

Dec212018 by RedactiaNo Comments

Cum se înțelege un rom din România cu unul din Franța, deși n-au aceeași limbă

Actualitate

Nu poți să devii rom, la fel cum nu poți deveni chinez, oricât de mult ai crede că ești acceptat și oricât de mult ai vorbi limba. Mai întâi și mai întâi a trebuit să devin țigan de onoare, iar asta nu se poate decât prin bluf. De mic am învățat țigănește, romanès. Am mers pe la ei cu un carnet și un pix și-i întrebam, insistând încăpățânat: Cum ziceți voi la aia, la aia? Rață =papìn; pâine: manrò; câți ani ai? = kîki bășt si tu? etc. Gelem, gelem lungane dromența. De aceea spun țigan, în acest articol, iar nu corectul politic rom sau rrom. Opereta lui Strauss se numește Voievodul țiganilor ( Der Zigeunerbaron - orig.) și nu al romilor, iar noi mâncăm mușchi țigănesc, nu mușchi rrom.

Dec212018 by RedactiaNo Comments

SANT TIGAN DAR NU RECUNOSC SI MA DECLAR ROMAN

Opinii

A nu vorbi tare în public și a nu vorbi urît acolo unde îți închipui că nu te înțelege nimeni, a nu te comporta ca o turmă ori ca un clan sau, mai recent, ca indivizi cărora li se cuvine totul, a nu mînca în poală tăind salamul cu briceagul (sau chiar pe ziar) cînd alături e o masă normală,romii au reuși să-si educa copiii așa încît să nu-i deranjeze pe cei din jur, au reusit sa se îmbrăce adecvat,sa foloseasca săpun și deodorant,sa fi decenti fără să para umil,in fata romanilor au inceput sa cunoasca drepturile, dar și regulile cărora trebuie să se supuna , a învăța să te descurci în limitele acestor reguli și nu în afara lor, toate astea și încă multe altele sînt lucruri încă departe de mulți romii . Și chiar dacă a fost parcursă o bună parte din drumul acesta al civilizării, p

Dec132018 by RedactiaNo Comments

RFI 25 de ani. Cum gestionează Suedia problema romilor?

Diaspora

Există şi romi suedezi. Sunt aproximativ 50 de mii, iar viaţa lor nu a fost tocmai uşoară în trecut. Până în a doua jumătate a secolului al XX-lea, ei nu aveau dreptul să se mute dintr-un loc în altul, să voteze, iar în anii '70 încă li se luau copiii şi erau sterilizaţi forţat. Thomas Hammarberg a primit în 1977 premiul Nobel pentru pace, în calitate de reprezentant al Amnesty International, iar din 2006 şi până în 2012 a fost comisar european pentru drepturile omului. Azi, el este preşedintele Comisiei Împotriva Antiţigănismului, creată de Guvernul suedez acum un an, pentru a ajuta la integrarea romilor în societate. O misiune care s-a complicat odată cu sosirea în ţara scandinavă a romilor din România. Un interviu realizat de corespondentul RFI în Suedia, Constantin Drăgan. R

Dec132018 by RedactiaNo Comments

Inca o incercare de a aduce romii plecati in Franta acasa, in Timis. Francezii le pot plati si o parte din salariu

Diaspora

Romii din Franţa vor avea mai multe motive să se întoarcă acasă. La Instituţia Prefectului Timiş a fost semnat, miercuri, un acord prin care romii din România plecaţi în Franţa se vor putea întoarce în ţara de baştină, unde vor fi ajutaţi să se reintegreze în societate. niţial a funcţionat un acord, pe doi ani, prin care romii din regiunea Rhone se puteau întoarce în Timiş. Acum acordul a fost extins pe întregul Hexagon. Practic, romii de pe teritoriul Franţei, dacă sunt domiciliaţi în Timiş, vor avea posibilitatea să se întoarcă în cel mai vestic judeţ al ţării şi vor fi sprijiniţi în acest demer S-a mai încercat acest lucru şi nu puţini au luat din nou drumul Franţei, vrăjiţi de luminile turnului Eiffel. Dacă vor alege calea întoarcerii, romii vor primi ajutor în integrarea c

Dec132018 by RedactiaNo Comments

Cîte ceva despre milă, dragoste, oameni şi cartofi

Actualitate

Cum spuneam, ingredientele esenţiale ale unei melodrame, cu o damzelă fragilă în nevoie de salvare şi un ofiţer gata să îndeplinească această misiune, deşi nu dragoste îi stîrneşte damzela, ci milă. Iar Simon McBurney păstrează din roman rama narativă – povestea îi e spusă „autorului“, în pragul următorului război, de un Hofmiller deja la vîrsta a doua, decorat pe frontul Primului Război, a cărui povestire declanşează „reenactmenturi“, retrăiri ale scenelor din trecut, inclusiv povestite înăuntrul povestirii principale. Asta presupune un spectacol coral şi de trupă, cu cei şapte actori jucînd roluri multiple (cu excepţia lui Laurenz Laufenberg în Hofmiller cel tînăr) într-un ritm absolut incredibil de precis, coordonat şi profund colaborativ (în care, de exemplu, răbufnirile de

Dec112018 by RedactiaNo Comments

Preşedintele Parlamentului European, acuzat de rasism

Diaspora

Tajani, membru al grupării de centru-dreapta Partidul Popular European, a declarat într-un interviu acordat Rai News că planul guvernului italian privind veniturile cetăţenilor "nu merge în direcţia bună", adăugând că ele "vor ajunge în buzunarele romilor şi ale cetăţenilor străini, din UE sau din afara blocului european, nu în cele ale cetăţenilor italieni". Un purtător de cuvânt al Centrului European al Drepturilor Romilor a declarat: "Îngrijorările preşedintelui parlamentului privind romii care primesc un venit minim garantat în Italia arată cât de adânc este rasismul instituţional şi cum percepe statul persoanele rome în Europa". "Romii sunt în Italia de peste 500 de ani. Dacă cei mai săraci romi ar beneficia de venit minim garantat, ar fi un început către reparaţii faţă de

Dec112018 by RedactiaNo Comments

Iarna pe uliţă, varianta cartierului romilor din Josenii Bârgăului

Actualitate

Pe uliţa din cartierul Prunduri, din localitatea bistriţeană Josenii Bârgăului, s-a aşezat astăzi neaua, ascunzând mizeria şi gunoaiele aruncate de-a valma de cele peste 150 de familii care zi de zi îşi trăiesc drama într-un colţ uitat de lume. Nu au nici după ce să bea apă, copii sunt mai mult goi decât îmbrăcaţi, iar singurele cuvinte pe care le rostesc sunt de fapt strigăte de disperare după ajutor. Aşa au fost învăţaţi, din tată în fiu, să stea la mila oamenilor şi a autorităţilor. Bordeiele în care trăiesc romii din Josenii Bârgăului sunt demne de Evul Mediu. În cămăruţele mici, insalubre, pline de purici şi păduchi, trăiesc şi câte opt-zece oameni, iar noaptea se cuibăresc între ei şobolanii, care găuresc pereţii făcând loc vântului să şuiere printre scânduri. "Suntem ne