La sfarsitul clasei intai , m- am rugat de mama sa mi faca si mie o coronita , ca a zis doamna ca voi lua premiul intai, Mama a ras de nu mai putea ,,auzi premiu , ce Dumnezeu,, zi si tu mersi de vei trece anul, ca sa nu fi dat bani in zadar pe tine , ca oricum in zilele astea scoala e scumpa, La ce v-o trebui voua scoala ?, ca si cu ea si fara ea tiganii tot la matura ajung! Pur si simplu mama nu m- a crezut, am ajuns la serbare cu intarziere, dupa aceste discutii, dar mai ales dupa cearta cu mama , caci indraznisem sa cer un privilegiu prea mare , Ajunsa la serbare in cele din urma , invatatoarea ma analizeaza, si I mi spune , am sa ti dau premiul la sfarsitul serbarii, prin spatele scenei, atunci nu am inteles , de ce! ?Stiam doar ca nu aratam ca ceilanti colegi ai mei , ei aveau hainute noi , la care eu sincer doar puteam visa! Intradevar , la finalul serbarii primesc , pachetul cu carti , nici nu stiti cat de bucuroasa eram, in viata mea nu vazusem atatea carti intr-un singur loc!Pe drumul spre casa eram atat de fericita , incat acea fericire I- mi umplea ochii , cu lacrimi! Si asa ajunsa cu pachetul de carti in brate , Madalina draga mea copila,noi suntem tigani si oricat de mult ai invata tu, si oricate premii vei lua , tot la matura ai sa ajungi, ca asa suntem noi tiganii, nu se uita nimeni , absolut nimeni la noi- Tată, dar dacă eu invăţ bine, bine şi iau numai premiul întîi, tot țigani rămînem ? nu ne facem români? Nu ni se face pielea albă? Tot absolut, tot ce auzisem era un mare hohot de ras, radea si fratele meu de mine Am iesit afara , caci ma lovise realitatea, una cruda, eu credeam ca prin educatie puteam sa scap de cuvintele acelea,legate de o neagra corvida, ce sa mai vroiam sa scap cu totul de stigmatul de tiganca ! Când treceau pe lăngă mine oameni cu faţa albă, mă uitam lung la ei și mă intrebam serios ce-or fi făcind ei de au pielea albă …au meritat prin ceva anume, s-au nevoit ei prin ceva în faţa lui Dumnezeu ? pielea lor albă era o răsplată a unor eforturi personale sau cum …dacă nu era asa de ce se purtau atât de urât cu noi, sărăcimea, țigănimea? ! de ce scrîșneau din dinţi şi rosteau un abea auzit ,, țigani nenorociți” când treceam pe lingă ei, ma gandeam dacă s-ar fi născut ei în locul nostru şi noi in locul lor? A trebuit să te incep a doua facultate ca să inţeleg că ,,țigan nu te naşti, țigan devii “! atunci cind furi, cind minţi, cind ucizi, atunci devii rob. De născut ne naştem toţi liberi Cu respect , tiganca de ieri si omul de azi,
Madalina Tganca