Noi romii ne iubesc ţara în fiecare zi. Cu bunele şi relele ei. Ştiu că are culori minunate şi multe pete de gri. O iubim şi suferim pentru ea. O iubesc necondiţionat şi nu accept să privesc decât înainte. Vreau mereu schimbare, creştere, dezvoltare! Vreau respect! Vreau să rămân aici, în ţara mea! Eu îmi iubesc ţara în fiecare zi, chiar dacă uneori cad învins de discriminare inpotriva poporului rom de saracia fratilor meii romi (tigani ) de jignirile care ni se aduc in fiecare zii de ingfare si de aroganta edililor de romanii care ne considera persoane de măna doa sau secon -hand de abuzul autoritatilor care vad in noii infractori ne dovediti şi nu cetateni Europenii cu drepturi si obligati si jur că vor sa stea in Romania Unde să plec? Unde aş şti să trăiesc mai bine? Mă s supără ignoranţa şi prostia crasă. Mă omoară nepăsarea şi răutatea. De ce nu se înţelege că respectul pentru noi înşine, în toate momentele vieţii noastre, se reflectă în respectul pentru întreaga societate? De ce nu se înţelege că acest respect începe sau chiar se rezumă la faptele mărunte de zi cu zi? Respectul este cheia! Respectul pentru noi înşine şi pentru toţi ceilalţi.