Sînt la o petrecere amestecată. că sîntem acolo persoane mature despre care s-ar zice că și-au adunat toate mințile în cap, dar și mileniali din ăștia cu ani de naștere imposibili, să zicem. Muzica e foarte tare, dansante de la care bîțîi din picior pe sub masă. Stau cu un pahar de vin în față, cu niște amici la fel de expirați ca mine și vorbim despre gagici amante neveste iubite menopauziste ne repovestim a mia oară intanpalari haioase prin care am trecut împreună. Le știm la virgulă, dar ni le repovestim de fiecare dată. Sîntem într-atît de amabili, că rîdem, cu niște nuntașe necunoscute închingate în rochii de lamé orbitor.cu fetite dulci ca in Bucuresti la Valcea cu romance frumoase si tiganci arzoaice Alături, un grup de din ăștia de douăzeci și ceva de ani Se bîțîie și țopăie cu mîinile ridicate pe sus, chirăie, Eu mă uit în paharul cu vin și tare aș mai fuma o țigară. dar e interzis sa fumam .Afara e frig si nu ma indur sa ies Nimic mai trist decît să te uiți la o fată subțire ca un pai cum dă gata un pahar de cockail si o pungă de cornulețe din alea umplute cu cremă dulce, în timp ce tu mănînci niște pește fad cu trei legume triste Nimic mai trist Cînd naiba am trecut de partea cealaltă? Cine a tras linia asta despărțitoare între noi și ei? Unde sînt vremurile cînd dădeam gata o pungă de covrigi și aveam totuși abdomenul plat, lipit de șira spinării,acum sant gras si ciufut ? Și, mai ales, de ce nu mai fumează nimeni? in restaurate
