Shadow

ONG-urile de romi sunt prea ocupate cu fondurile UE, ca să discute cu cei pe care-i reprezintă

 

• Un ONG de romi a vrut să facă un documentar despre discriminarea etniei din sistemul de sănătate, fără să verifice dacă există cazuri concrete. Trăiască fondurile europene.

Mugur Vărzariu este un fotograf român care a lucrat îndeaproape cu membrii comunităţii rome, dar şi cu ONG-urile care se ocupă de ei. Primele surprize neplăcute cu astfel de organizaţii le-a avut la Baia Mare în 2012, când primarul evacua romii din cocioabele lor de pe valea unui râu şi-i muta într-un fost combinat chimic. Pentru că Mugur le-a oferit câtorva dintre romi asistenţă juridică, ei îl sunau pe el să se plângă că urmează să fie evacuaţi şi nu pe ONG-işti. Aşa că Mugur a transmis el cererile de ajutor către organizaţii, dar romii n-au fost contactaţi, n-au ştiut cum să facă plângeri şi au fost mutaţi.
Nici anul ăsta ONG-urile pentru romi nu i s-au părut mai breze. Unul dintre ele l-a abordat pentru un documentar despre modul în care romii sunt discriminaţi de sistemul sanitar. Documentarul urma să fie făcut prin mai multe comunităţi rurale din judeţele Gorj, Bacău şi Suceava. Dar neprofesionalismul ONG-ului a lăsat documentarul fără subiect şi l-ar fi obligat pe Mugur să realizeze un documentar fals, ceea ce evident a refuzat, după cum explică mai departe:
„Nu zic numele ONG-ului, pentru că eu atac o problemă specifică, cea a activismului de canapea şi a organizaţiilor care ar trebui să ajute romii, dar se ajută doar pe ele cu nişte fonduri europene. După trei ani de colaborări, dacă trag linie, rezultatul final e acelaşi pentru toate asociaţiile: nu ştiu realitatea din teren.
Prima parte a documentarului trebuia să fie realizată la Târgu Jiu, Marza şi Vârtop. Ne-am dus vreo trei-patru zile acolo în februarie 2013. Tot ce trebuiau să facă cei de la ONG era să identifice cazurile de discriminare faţă de romi, în care li s-a interzis accesul la tratament medical pe bază de etnie. Nu numai că n-am găsit niciunul care să aibă vreo problemă cu medicul, dar majoritatea oamenilor îmi spuneau: „Noi îl iubim pe domnu’ doctor”. Am întâlnit un caz în care un rom se plângea că nu-l tratează medicul fără şpagă, dar acelaşi lucru mi l-a zis şi-un român din localitate, deci nu era vorba de discriminare. Practic, toţi ne-am pierdut vremea, iar ONG-ul şi-a pierdut banii. Nu părea să le pese. Mie îmi păsa, că eu m-am dus acolo pe banii mei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *