Shadow

Romii – promotori ai folclorului românesc?

 

Ce ar fi fost muzica romanească (populara) actuala fara Vindereu, Barbu Lăutaru, Zavaidoc, Dona Siminica, Grigoraş Dinicu, Ion Voicu, Maria Lătăreţu, Gabi Lunca, Romica Puceanu, Ion Dragoi s.a.m.d. Acest scenariu naşte întrebarea dacă romii au fost păstrătorii muzicii lor identitare sau mai degrabă promotori ai folclorului romanesc? Sper ca scrierea lui Mihai sa ne ajute sa înţelegem mai bine acele vremuri: În contextul revoluţiei de la 1848, dezrobirea romilor era legată de reforma agrară, sclavul rom fiind reprezentat în numeroase instanţe prin imaginea lăutarului, aşa cum scria Ion Ionescu de la Brad în Pruncul Român din 1848: „Din o greşeală a întocmirii, oare cuvine-se să ne adresăm la mijloacele de a produce: scripca este instrumentul lăutarului, pământul este instrumentul clăcaşului; să emancipăm acum pe aceşti doi producători şi să vedem ce va eşi: ieai scripca de la lăutar, ieai pământul de la clăcaş, şi atunci nici unul, nici altul, nu se va mai puté hrăni întru sudoarea feţii sale”[1]. Făcând parte din rândul vătraşilor, categoria de sclavi majoritară, lăutarii formau un grup aparte, aşa cum observă Viorel Achim, deoarece lăutăria era o profesie rezervată exclusiv sclavilor romi.[2] Muzica în ţările române este iremediabil legată de aceşti sclavi lăutari, menţionările muzicienilor din epocă fiind legate de documentele care vorbesc despre sclavii romi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *