Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune şi „Joia rea”. Şi asta pentru că ar fi, potrivit credinţelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine. Lumea îi mai spune şi Joia Verde, pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor şi renaşterea naturii. Pe de altă parte, în lumea romilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paştile ţigăneşti”.
Ce să NU faci în Joia Verde
Ca să nu ai parte de probleme, nu se spală şi nu se albesc rufele. Nu se lucrează la câmp, ca să nu crească iarbă pe unde nu trebuie. Nu e bine să pleci la drum, căci se spune că există risc mare să te rătăceşti. Cine munceşte în această zi sărăceşte. Nu se face nimic şi pentru a ţine departe tunetele, trăsnetele, grindina şi vijeliile.
Paştile ţiganilor sunt prilej de petrecere
De vreo 70 de ani încoace, romii din România sărbătoresc în Joia Verde. Totul a plecat de la grupul ursarilor, din care se trag mulţi dintre lăutari. Dat fiind că la sărbătorile româneşti ei erau cei care dădeau tonul petrecerii, cântându-le mesenilor şi-au inventat propria petrecere pascală, în joia din Săptămâna Luminată. În acest an, se anunţă petrecere mare în localitatea Dolhasca, din judeţul Suceava. Însă, la origini, sărbătoarea vine din satul Gulea, din acelaşi judeţ, unde Sfatul Bătrânilor a încuviinţat-o. Deşi i se spune Joia Verde acestei zile şi în tradiţia românească, acest nume vine, după obiceiul rrom, de la poiană înverzită în care se ţine petrecerea pascală, cu bucate dintre cele mai alese, cu joc şi voie bună. Este un prilej de revedere a tuturor rudelor, din ţară şi din străinătate, prezente negreşit la marele eveniment. La fel ca şi Sfintele Paşti, aceste momente fac că sărbătoarea să fie una a bucuriei şi a regăsirii celor dragi. Nimeni nu munceşte, că să se ţină la distanţă toate relele, se îmbracă haine noi, cele mai frumoase şi se petrece până-n zori.