Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (promoția 2001) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (promoția 2004). În anul 2002 a absolvit studiile masterale în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Din anul 2008 este doctor în filosofie cu o teză sub coordonarea profesorului Ilie Pârvu. În prezent Maria Cernat este lector univ. dr. la Facultatea de Stiințe Sociale, Politice și Umaniste, departamentul de Comunicare și Relații Publice, Universitatea Titu Maiorescu. Pe parcursul carierei sale academice a predat Studii Critice în Mass-Media, Analiza de Discurs, Introducere în Științele Comunicării, Etică și Deontologie Profesională. De asemenea, este autoare a numeroase articole indexate în baze de date internaționale cum ar fi ISI, Ebsco, ProQuest, etc. Din anul 2009 este membră în comitetul redacțional al revistei Journal for Politics and Law editată de Canadian Center for Higher Education. Din anul 2011 este autoare de articole publicate pe site-ul de dezbatere politică CriticAtac.ro. De asemenea, Maria Cernat este colaboratoare a publicațiilor Observator Cultural, Baricada.org, Gazeta de Artă Politică.
Înainte de a trece la cronica propriu-zisă, consider că este nevoie să avem minine informații despre istoria faptelor pe care Kali Traš le explorează. Episodul rom al Holocaustului este foarte puțin cunoscut și dezbătut. Ion Antonescu este cel care a avut ideea deportării romilor și a formării unor sate în care această comunitate să renunțe la meșteșugurile sale și să se apuce de agricultură. Obsesia care îl ghida privea o chestiune cu care suntem și azi familiarizați prin discursul public „anti-asistați”, ideea integrării în muncă, drept soluție salvatoare demnă să izbăvească pe oricine de păcatul precarității. Încă din noiembrie 1941, Ion Antonescu a propus scoaterea romilor din București pe criterii de siguranță și ordine publică. În mai 1942 s-a decis deportarea romilor în Transnistria. Operațiunea s-a desfășurat în două etape. Într-o primă etapă s-a efectuat un recensământ în care romii au fost împărțiți în două categorii: romi nomazi și romi stabili, dar fără o ocupație care să le asigure traiul.