Pe grupe de vârstă, lucrurile stau după cum urmează: 35,2% dintre copiii români (0-17 ani) erau afectaţi în 2018 de lipsuri materiale, în scădere de la 40,4% în 2017. La sudul dunării, 28% dintre copiii bulgari sufereau de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 44,1% în 2017.
30,5% dintre adulţii români (18-64 ani) aveau de înfruntat lipsuri materiale în 2018, în scădere de la 35,5% în 2017. În bulgaria, 27,7% dintre adulţi sufereau de lipsuri materiale, în scădere de la 39,6% în 2017.
În ceea ce-i priveşte pe vârstnici (65 de ani şi peste), 35% dintre vârstnicii români trebuiau să facă faţă lipsurilor materiale în 2018, în scădere de la 39,9% în 2017. În bulgaria, 52,2% dintre vârstnici sufereau de pe urma privaţiunilor materiale, în scădere de la 56,3% în 2017.
Datele sunt furnizate de eurostat, care a publicat recent şi procentele pentru 2018.
Dacă ne raportăm la perioada 2007-2018, sărăcia – măsurată ca procent al populaţiei care suferă de pe urma privaţiunilor materiale – a scăzut în românia de la 54,5% în 2007 la 32,2% în 2018. În bulgaria a scăzut de la 72,4% în 2007 la 32,9% în 2018.
Deşi diferenţele dintre cele două ţări (cele mai sărace din uniunea europeană) erau semnificative în 2007, în 2018 ele au devenit aproape inexistente. Dacă actualul trend se menţine, cel mai probabil în 2019 românia va lua locul bulgariei, devenind oficial cea mai săracă ţară din ue (nu a doua cea mai săracă, aşa cum este în prezent).