Thomas Hammarberg: Am criticat acest plan încă de la început. Dacă stabilești o țintă atât de îndepărtată în timp, românii vor înțelege că vor trebui să aștepte 20 de ani pentru a avea drepturi depline. Totul trebuie făcut chiar acum, pentru a corecta situația în care încă există semne de antițigănism în țara asta. Unii romi își schimba numele ca să sune mai suedez și să aibă astfel mai multe șanse de a-și găsi serviciu.
Rep.: Bine, dar asta se întâmplă și în cazul străinilor care vin în Suedia. Unii își schimbă numele, pentru a avea un acces mai ușor la un job…
T.H.: Da, exact despre asta vorbesc. Este un semnal de alarmă că e ceva greșit în societate. Noi încercăm să găsim căi pentru a schimba prejudecăți care încă există în societatea noastră, după atât de mulți ani. Înainte de a fi înființată comisia noastră, s-a descoperit că într-o regiune din sudul Suediei, Poliția înregistrase cam 10% dintre romii din această țară, inclusiv mulți copii. Registrele cuprindeau 4.700 de nume.Mai mult de o mie erau copii, iar 200 dintre cei înregistrați muriseră deja.În plus, Poliția construise și arborii genealogici. Creaseră deci un registru pe baze etnice. Lucrul ăsta era chiar remarcabil, pentru că în Suedia noi nu avem evidențe oficiale cu cine e rom și cine nu. Descoperirea a fost un șoc pentru romii de aici, din cauza tristei experiențe din secolul trecut cu registrele. În țara asta și în altele, ca Norvegia, registrele de romi fuseseră făcute atunci de naziști. Iar din Norvegia populația de romi chiar a fost deportată în Germania, iar mulți au fost uciși.
Rep.: Și ce a spus Poliția. De ce a creat acele registre?
T.H.: Mai întâi au negat existența listelor. Însă jurnalistul care le descoperise avea o copie. Așa că nu au mai putut să le conteste. Atunci au spus: ”Nu a fost o listă etnică. Am făcut-o pentru a preveni crimele”. Asta a fost explicația: prevenirea crimelor. Implicit, s-a înțeles și că romii sunt mai criminali decât alții… ceea ce iarăși nu este acceptabil.