Expoziția, care a inclus picturi și desene din sec. 19 și începutul sec. 20, a fost criticată de unii reprezentanți ai societății civile pentru că ar reproduce clișee rasiste și ar exotiza. Gelu Duminică, profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a scris în Adevărul că modul de prezentare a expoziţiei îi aduce aminte de eugenism, o teorie care susține ideea împărțirii oamenilor în rase inferioare și superioare.
Lucian Nastasă, directorul muzeului din Cluj-Napoca, ne-a declarat că a organizat expoziția pentru a schimba imaginea predominant negativă a romilor din presa românească și pentru a valorifica patrimoniul.
Cum epoca sclaviei romilor a coincis cu perioada romantică în pictură (care idealiza realitatea, personajele), lucrările în sine sunt, în mod previzibil, tăcute față de tema robiei. La distanță de peste o sută de ani, vedem în ele o ghicitoare, un băiețel care amestecă varul, o femeie dezgolită care fumează pipă sau romi care vând la târg fusuri de tors lâna și coșuri de nuiele.