O dezbatere din ce în ce mai prezentă în societate este cea privitoare la tentativele din ce în ce mai agresive de rescrierea istoriei.Un boier extrem de bogat. Bunicul său avea în proprietate nici mai mult nici mai puțin de 1.500 de familii de țigani, pe care le-a lăsat nepotului său. Adică lui Constantin Brâncoveanu.
Rămasă văduvă, mătușa lui Grigore Ghica Vodă, Profira Cantacuzi avea să aibă la suflet un băiat din flori, făcut de soțul ei cu o roabă țigancă, pe nume Dincă În iulie 1851 plecată cu el la Paris, iar acesta a învăța limba franceză, a mers la teatru și s-a împrietenit cu tineri intelectuali. A mai făcut o greșeală și s-a îndrăgostit de Clementina, o tânără franțuzoaică frumoasă devenită camerista, pe care adus-o în Moldova.
Reveniți la Iași alături de boieroaică, Clementina avea să afle că Dincă este un țigan rob. Am vrut imediat să se despartă și se întoarcă în Franța, iar Dincă disperat a încercat să-și înduplece stăpână să-i dea libertate, dar aceasta a refuzat. A refuzat chiar și cererea lui Vodă, spunându-i secretul vieții ei: Dincă era băiatul din flori al soțului răposat, iar cu cât creștea, cu atât semăna mai mult cu acesta. Dacă îi dădea drumul, ar fi murit de dor…
Urmare a fost tragică! Dincă a luat un pistol, și-a împușcat iubita în cap apoi s-a sinucis. Era chiar ziua în care boierii din Divanul Țării se întâlneau cu Grigore Ghica Vodă pentru a stabili dacă iau vreo hotărâre în privința robilor țigani.
Profund impresionat de drama din familia sa, Vodă le-a transmis boierilor: Vă rog să nu plecați de aici până nu veți rezolva chestiunea emancipării țiganilor Robia aceasta barbară este înjositoare! A doua zi era gata opisul domnesc cu numărul 1166 prin care se cerea anularea robie particulare din Moldova. Era începutul sfârșitului pentru robia țiganilor.