Day: December 12, 2020

Gelu Duminică, după ce lideri romi au susţinut AUR: „Familia mea a fost deportată de cei care gândeau că romii sunt o plagă a societăţii

Gelu Duminică, după ce lideri romi au susţinut AUR: „Familia mea a fost deportată de cei care gândeau că romii sunt o plagă a societăţii

Social, Ultimele stiri
Familia mea a fost deportată de cei care gândeau că romii sunt „o plagă a societăţii”. Parte din copiii familiei mele au sfârșit pe câmpurile înghețate ale Transnistriei, singura lor vină fiind că erau romi. Responsabili pentru suferinţa lor, şi pentru a altor zeci de mii de fraţi de-ai noștri, au fost cei care se credeau superiori doar pentru că erau „români puri”, „creştini” şi „patrioti”. Da, au fost romi care au susținut AUR. De astăzi, toți liderii locali romi care au fost agenți electorali pentru AUR nu vor mai colabora nici cu mine și nici cu Fundatia pe care o reprezint”, a scris sociologul Gelu Duminică
Uniunea Scriitorilor anunță că îl dă afară pe Sorin Lavric: Ne delimităm, ca breaslă, de declaraţiile şi atitudinile sale politice Romii sunt o plagă socială”

Uniunea Scriitorilor anunță că îl dă afară pe Sorin Lavric: Ne delimităm, ca breaslă, de declaraţiile şi atitudinile sale politice Romii sunt o plagă socială”

Eveniment, Reportaj
Conducerea Uniunii Scriitorilor din România a transmis marți, printr-un comunicat de presă citat de News.ro, că a luat act "cu stupoare" de "declaraţiile politice radicale pe care Sorin Lavric, proaspăt parlamentar, le-a făcut, cu privire la cadrul democratic în care se desfăşoară viaţa politică din ţara noastră. Respectivele opinii şi atitudini reprezintă punctele de vedere personale ale lui Sorin Lavric şi nu angajează în niciun fel Uniunea Scriitorilor din România". "Menţionăm că, în urma implicării sale politice, relaţiile contractuale ale dlui Sorin Lavric cu Uniunea Scriitorilor din România şi revista „România literară”, în mod firesc şi necesar, iau sfârşit. Ca uniune de creatori în domeniul literar, Uniunea Scriitorilor din România este o instituţie democratică, reunind scri
CUI SA DAU EU DE POMANA

CUI SA DAU EU DE POMANA

Opinii
Cui să dau de pomană? Vine Crăciunul, suntem îmbuibaţi de promisiuni dulci ca o felie de halva Ne e frică de Dumnezeu, fiindcă ştim că am călcat în străchini. Multe fundaţii sau emisiuni TV care respiră dolari caută să te convingă că orice leu pe care îl trimiţi unui înfometat din Somalia va fi paşaportul tău către Paradis. Cu alte cuvinte, oamenii dau de pomană doar în ideea că pe lumea ailaltă nu vor fi judecaţi ca nişte nesimţiţi îmbuibaţi. Dăm de pomană de buni ce suntem noi? Sau de fricoşi? Sau de iute ce ne scârţâie târtiţa? Ne e frică de Dumnezeu sau Îl iubim pe Dumnezeu? Zice că ambele variante sunt bune, atâta vreme cât mâncăm numai fasole în post şi nu ne culcăm cu amanta celui mai bun prieten. Ci numai cu amanta celui mai bun duşman. A venit iarna, acoperă-mi contul cu
PÂINEA SĂRACILOR

PÂINEA SĂRACILOR

Opinii
Mor românii de necaz/c-au ţiganii aragaz/aragaz cu trei butoane / şi copiii mor de foame”. Uneori credem că tele-ţiganul e putred de bogat, deşi nu munceşte şi-l pizmuim pentru că și noi am vrea să fim așa. Aşa îl primim pe tele-ţigan în casă, protejaţi de sticla televizorului sau plasmei agățate pe perete. Așa nu-i șimtim mirosurile și nici nu trebuie să ne păzim bibelourile. Răspunsul este că la televizor tele-ţiganul este mai ușor de acceptat decât cel în carne și oase. Cum e să te naşti ţigan, să trăieşti ţigan, în mijlocul unui popor care te urăşte şi te dispreţuieşte? Să zicem că treci de handicapul cultural că te-ai născut într-un mediu mizer şi nenorocit, că taică-tu e vidanjor şi maică-ta spală scările, că fraţii tăi sunt în puşcărie, că la şcoală ţi-au găsit păduchi în ca
Eu cred că am fost o spărgătoare de gheaţă“

Eu cred că am fost o spărgătoare de gheaţă“

Cultura
Luminița Cioabă este scriitoare și o prezență cu mare greutate în viața comunității rome. A scris poezie, publicată în ediții plurilingve – Negustorul de ploaie (Neo Drom, 1997),  Poezii de ieri şi azi (Neo Drom, 2007),  Sufletul pămîntului (Editura Centrului Naţional de Cultură a Romilor, 2016) sau Testament pentru Cer. Poezii creştine (Editura Carmel Print, 2017), proză și este, de asemenea, autoarea şi editoarea unor volume importante, ce tratează istoria şi cultura romilor. Cele mai cunoscute sînt Ţara pierdută (Etape, 2002  – legende şi povestiri), Mărturii din Trasnistria (Neo Drom, 2005), Lacrimi romane – mărturii ale supravieţuitorilor romi deportaţi în Transnistria (Editura RO MEDIA, 2006) sau Tragedia romilor deportaţi în Transnistria 1942-1945 (Polirom, 2009). A publicat şi do
Blestemul ariciului (2004) şi Josefin & Florin (2019) la Astra Film Festival, 2020

Blestemul ariciului (2004) şi Josefin & Florin (2019) la Astra Film Festival, 2020

Actualitate
Cele două documentare aduc în prim plan viaţa romilor plecînd de la numitorul comun al sărăciei extreme. Ele vorbesc însă despre situaţii diferite, despre atitudini diametral opuse în faţa acesteia. Blestemul ariciului prezintă viaţa romilor din Băieşi, judeţul Sibiu, în plin post-comunism, dinainte de oportunităţile apărute în a doua parte a anilor 2000 odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Sunt prezentaţi ca o comunitate strînsă, arhaică în gîndire, prinşi în disperarea economică specifică acelor ani. Deja la peste un deceniu de deschidere europeană, în Josefin & Florin, vedem aceeaşi sărăcie, lipsă de educaţie şi strînsori familiale ca şi în primul documentar, dar acestea sunt doar fundalul din care indivizii încearcă şi, parţial, reuşesc să şi scape, să îşi construiască o vi