Bengt Sigvardsson, jurnalist din Suedia, a fost ieri la Făgăraş, judeţul Braşov, în documentare pentru un articol pe care îl realizează ca freelancer pentru o revistă suedeză, Handikapnytt, dedicată exclusiv persoanelor cu dizabilităţi. În România a avut ca temă problemele cu care se confruntă persoanele din această categorie, dar care sunt de etnie romă.
„Bineînţeles, persoanele cu handicap din foarte multe ţări europene şi nu numai sunt discriminate, dar cum este să fii de etnie romă şi să ai şi vreun handicap? Aşa că ne-am îndreptat atenţia şi către România”, a explicat Bengt colegilor de la Salut Făgăraş, care i-au fost „ghid” în documentarea de la Făgăraş, după ce, anterior, documentase un caz la Bucureşti.
Subiectul lui de ieri a fost Gheorghe Gulu, un bărbat de 66 de ani, care locuieşte în cartierul Combinat din Făgăraş şi, de 4 ani, este paralizat pe partea dreaptă. „Sunt divorţat, am 3 fiice şi, de doi ani, locuiesc în această cameră din blocul 12 din cartierul Combinat. Înainte de asta am stat pe străzi vreo 2 ani, acolo dormeam, acolo cerşeam. În 2016 am căzut în baie şi de atunci am paralizat pe partea dreaptă. Nu îmi pot folosi nici mâna dreaptă, nici piciorul. Mă descurc cu o cârje, însă aş avea nevoie de un scaun electric cu rotile, tocmai din cauza mâinii drepte, pe care nu o pot folosi”, le-a povestiti acesta jurnaliştilor. Înainte de accident, a lucrat mulţi ani, şi ar mai fi lucrat dacă putea. „Mă descurc greu, dar acum tot stau mai bine decât stăteam acum 2 ani, când dormeam pe străzi. Am două pensii, din care una de handicap, cu ambele am 1.700 de lei. Plătesc ce consum, medicamentele, mâncarea, încerc să mă descurc. Mă ajută o fată din bloc, îmi găteşte şi mă ajută să mă îmbrac, eu nu pot singur”, şi-a completat Gulu povestea.
„Nu este uşor să fii şi de etnie romă şi să ai şi o dizabilitate. Este foarte greu să te descurci, mai ales dacă nu ai ajutor din partea semenilor. Tocmai despre aceste lucruri scriu eu, despre drepturile omului, despre persoanele cu dizabilităţi şi cum pot fi ele ajutate. Aceste persoane trebuie să ştie că au drepturi, au dreptul să fie ajutate, să beneficieze de ajutor medical şi alte asemenea lucruri. Tot ce scriu, scriu din inimă, nu sunt o persoană religioasă, dar cred în toate aceste lucruri. Şi mai cred că pot ajuta în acest fel”, a declarat jurnalistul suedez.
