Am scris de-atatea ori ca m-am saturat de praduitori de perversi delatori pupatori de buci si nulitatile Romaniei, care au ajuns modele de viata
Intr-adevar, in Romania trebuie sa mori ca sa-ti castigi dreptul de a fi pomenit, e mai simplu sa bocesti teatral, cand piere cate-un actor sau cantaret, decat sa te interesezi de el cand inca mai sufla. Infarctul tau, cancerul tau sau accidentul tau mortal fac audienta, Daca pici lat sau te calca masina, la autopsie vor iesi la iveala toate faptele tale bune si, cuviincios, ele vor fi transferate intr-un epitaf starmocit pe toate posturile. Colegi si rude care nu ti-au mai deschis usa de zece ani vor jeli cabotin in si jurnale, laudandu-se ca te-au cunoscut, ca ati fost prieteni, ca ai murit in bratele lor. Asta daca mori. Daca nu, e treaba ta, esti pe cont propriu.sictirit, mofluz, stiu ca v-am obisnuit cu alta abordare, in principiu pot lua orice in ras, dar vin si momente cand urasc mult. insalubra minte libidinoasa a tradatorilor si lingatorilor de clanta sau tucalarilor celor care promoveaza prosti la ore de maxima audienta. Un act iresponsabil si jegos, prin care ucizi, practic, unor copii care, in lipsa de modele veritabile, invata sa-si doreasca niste cariere Traim intr-o tara in care materia majoritara e alcatuita din prostovani onanisti, capabili sa caste gura la toate molustele la tv si in ziare. Si, doar printre picioarele tradatorilor mai scapa cateodata cate-o stire Si atunci vai, ce i-am iubit, i-am apreciat, i-am stimat…pe perversii