ISTORIE A AROGANȚEI ȚIGĂNEȘTI.

Intra-diferența, dusă până la dispreț și reproș, dintre rromi și așkalii/ kaștalii (în spațiul balcanic), rromi și sinti (în spațiul germanic), rromi și kale/gitanos (în spațiul hispanic și latino american), rromi și travellers (în spațiul anglo-american), rromi și manuși/ gitani (în spațiul francofon), ba chiar și între “rromii tradiționali” și “rromii românizați” (cu sensul de gagicanizați/asimilați) din România arată eșecul reprezentării Uniunii Internaționale a Rromilor și Forumului European al Rromilor și Travellers-ilor (Sinti nu au subscris, încă de la înființare). În ultimii 30 de ani, prin cerșitul indemn, stilul de viață primitiv și devianță masivă, rromii români emigrați în țările europene sunt respinși nu numai de gagii, dar și de confrații lor etnici. Se consideră că rromii români nu au evoluat, au rămas în mentalitățile de țigani (cu sensul vechi de sclav/rob, persoană dependentă de alții), nu atât ca analfabetism, ci ca lipsă de educație (bună creștere) și de scrupule (amoralisment). Încă o dovadă că reforma este necesară și că habitus-ul (mentalitățile) rromilor din România sunt o consecință a slăbiciunii morale și intelectuale a elitelor lor.

Leave a Reply

Your email address will not be published.