Neoficial, romii reprezintă cea mai numeroasă minoritate din România, cu aproximativ 2 milioane de membri. Totuși, la recensământe doar un sfert dintre ei își declară etnia. Frica, lipsa de încredere în autorități, dar și istoria care le-a arătat că, în 1940, după recensământ, cei care au declarat că sunt romi au fost deportați de regimul Antonescu, îi fac să își ascundă rădăcinile. În prezent, după peste 500 de ani de sclavie și după milioane de romi uciși în timpul Holocaustului, încă nu știm cum să îi ajutăm să se integreze și să trăiască o viață decentă. Ca de obicei, problema începe de la școală.
Pe 8 aprilie a fost Ziua Internațională a Romilor. În ciuda mișcărilor tot mai vocale ale romilor, mulți încă își neagă originile. Rușinea sau frica sunt principalele cauze. Dacă ești român și vorbești cu un rom, cel mai probabil o să se scuze, o să-ți spună că nu fură, că nu e „ca alții”. Stereotipurile s-au interiorizat până când au devenit reguli. Dacă ești rom și ești cinstit, ajungi să crezi că ești o excepție, așa că simți nevoia să te scuzi.
De cele mai multe ori, integrarea de la romi nu pleacă de la educarea celor săraci și excluși din comunități, izolați în ghetouri și în cartiere segregate, ci de la educarea majoritarilor. Am analizat 29 de manuale școlare de istorie aprobate de Ministerul Educației, manuale pentru clasele 4-12, ca să aflăm ce învățăm la școală despre cultura și istoria romilor. Chiar dacă oficial sunt a doua cea mai mare minoritate din România, majoritatea manualelor parcă susțin că în țara noastră există doar 2-3 romi izolați în cartiere mărginașe.
În 2018, UNESCO explica faptul că este incredibil de important să educăm oamenii despre ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului. Specialiștii spun că copiii trebuie să învețe despre una dintre cele mai mari tragedii din istoria omenirii ca să înțeleagă pericolele prejudecăților și a discriminării, dar și despre puterea pe care o au ideologiile extremiste.