Comédia țiganilor. Taraf de Haidouks

Paul Țanicui, autorul volumului Comedia țiganilor. Taraf de Haidouks, rememorează cum i-a cunoscut pe muzicanții grupului.
Text: Paul Țanicui
Foto: sursele citate

Am început să adun poveștile din cartea de față în perioada când am filmat Iagalo (2002) și am încheiat acest periplu cu puțin înainte să se prăpădească Stephane Karo, cel care a făcut din Taraf de Haidouks cel mai cunoscut taraf de lăutari din lume. Lui îi și este dedicată această comédie.

Aici sunt mărturiile de viață ale unor oameni aproape imposibil de catalogat. Când copilăroși, când dintr-o bucată, imprevizibili, alunecoși, spontani, mucaliți, când plini de modestie, când profunzi și generoși, gata să împartă cu tine și ultima bucată de pâine. Culae, Cacurică, Fluierici, Ilie Iorga, legendele Tarafului din Clejani, ”prințul indian”, Caliu, cu a lui incredibilă, savuroasă vioară, Costică Boeru, Marin a lui Șaică, Țagoi, Robert Anghel. Artiști desăvârșiți, muzicanți cum nu s-au mai văzut nicăieri în lume.
Cum ne-am cunoscut?
În 1991 am auzit pentru prima dată Taraful din Clejani pe casetele editate de Muzeul Țăranului Român prin grija Speranţei Rădulescu, etno-muzicolog al acestei instituții prestigioase. La început n-am înţeles dacă era vorba de o piesă de teatru sau pur şi simplu ascultam nişte lăutari complet nebuni… Cântatul pe mai multe voci, felul în care se opreau să-şi povestească câte o întâmplare din sat, vocile lor gâjâite, dar pline de căldură, dialogul instrumentelor, atitudinea relaxată, informală, de parcă erau în curtea casei lor, toate acestea m-au bulversat complet! Mai auzisem cântece asemănătoare, dar niciodată la fel. Mai ascultasem bătrâni cântând, dar nu cu un asemenea patos. Cine sunt aceşti muzicanţi? De unde vin? Care e treaba cu ei? Unde au fost până acum?

Apoi am aflat că nişte străini i-au luat să cânte în lume. Şi că au un succes nebun… Dar cum de le plac străinilor asemenea muzici? Ce înţeleg ei? Cu ce identifică aceşti muzicanţi? Și de ce nu s-a găsit nimeni să-i facă aici cunoscuţi? A trebuit să treacă nouă ani ca să pricep.

În decembrie 2000 Taraful din Clejani devenit între timp Taraf de Haidouks își anunță primul lor concert în România. (Eveniment mult aşteptat de unii, ignorat de majoritatea. De ce? Pentru că informaţiile despre ei au parvenit sporadic în media românească, şi nu la nivelul la care ar fi trebuit prezentate. Chiar dacă unele ziare au preluat articole din presa străină care-i prezenta ca fiind cel mai bun grup din lume la categoria world music, în România anilor 90 spiritul rasist încă se manifesta cu putere.)

Leave a Reply

Your email address will not be published.