Ce răspund niște liceeni documentați la întrebarea: „Ar trebui România să plătească daune romilor pentru nedreptățile istoriei?”
Subiectul daunelor pe care statul român ar trebui sau nu să le plătească comunității rome a fost dezbătut în cadrul Forumului Național al Dezbaterilor Academice 2019. Am mers la această dezbatere curioasă să văd cum argumentează niște elevi de liceu atât „pro”, cât și „contra” pe o temă delicată pentru societatea românească.
Suntem chiar înaintea unor alegeri prezidențiale. La televizor, pe toate posturile de știri, românii au posibilitatea de a urmări discuții despre greșelile trecute și un viitor mai bun. Cum se poate întâmpla un viitor mai bun pentru noi este subiectul principal al dezbaterilor din media și al promisiunilor electorale.
În acest context al discuțiilor contradictorii și al planurilor de țară, o argumentare coerentă pare un lux pe care nu și-l permite nimeni.
Un fapt neobservat în luna concediilor a fost acela că în București, între 20-26 august, s-a desfășurat concursul Forumul Național al Dezbaterilor Academice 2019. Fiind primul concurs de acest tip din România, FNDA împlinește 25 de ani chiar la această ediție desfășurată în București. Competiția a fost organizată de către ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică) și ARDOR Muntenia. Au participat 300 de elevi de liceu împărțiți în 70 de echipe care, două câte două, s-au contrazis pe diferite teme.
De exemplu, într-unul din debate-uri au dezbătut următorul subiect: „Statul român ar trebui (sau nu) să plătească daune financiare comunității rome pentru nedreptățile istorice comise împotriva acesteia?”
În cadrul concursului, această temă se numește moțiune. Chief Adjudicators, adică cei care propun și arbitrează moțiunile și au rolul de a se asigura că temele sunt echilibrate și nepărtinitoare, au explicat care este importanța acestor teme pentru societatea noastră.
„Ce, cât și cum se discută despre istorie este influențat de interesele celor aflați în poziții de putere din punct de vedere instituțional, economic și de multe ori etnic. Episoadele de oprimare a unor grupuri vulnerabile sunt adesea tratate ca niște efecte secundare ale anumitor regimuri, ca ceva specific vremii care nu merită o prezentare mai amplă decât niște numere reci menite să semnifice viețile distruse de diferite politici statale. Aceste episoade și impactul lor pe termen lung nu sunt considerate ca fiind captivante pentru publicul larg și nu contribuie la întărirea mândriei naționale, așa că primesc rar atenția cuvenită în afara spațiilor de activism civic.
Rolul principal al moțiunii a fost să îi încurajeze pe elevi să se documenteze independent despre subiecte precum robia romilor, Holocaustul, relocarea forțată și alte acțiuni discriminatorii față de acest grup etnic.”