Mărturii despre deportarea ţiganilor în Transnistria. Ce a făcut o familie de romi când a auzit că va fi împroprietărită cu pământ la Bug

Peste 25.000 de romi au fost deportaţi în Transnistria în anul 1942, din ordinul mareşalului Antonescu. Mai mult de jumătate dintre ei au murit acolo. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Cum s-a ajuns de la ţigani la romi: „Ţiganii către dânşii se numesc ro… În anul 1942, Guvernul Antonescu a decis deportarea a aproximativ 25.000 de romi în Transnistria. Mulţi dintre ei au murit acolo în perioada 1942-1944. Anterior deportării, acelaşi mareşal Ion Antonescu a ordonat efectuarea unui recensământ în rândul romilor, efectuat de Jandarmerie şi Poliţie în întreaga ţară, la 25 mai 1942 după ce, iniţial, operaţiunea fusese planificată pentru 31 mai. Recensământul a urmărit stabilirea persoanelor care intrau în categoria romilor “problemă”. Au fost înregistraţi, împreună cu familiile lor: romii nomazi şi, dintre romii stabili (sedentari), aceia care suferiseră condamnări, recidiviştii şi cei fără mijloace de existenţă sau fără ocupaţie precisă din care să poată trăi. Au fost trecute pe liste, în total, 40.909 persoane: 9.471 de romi nomazi şi 31.438 de romi stabili. Conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne din 17 mai 1942, romii specificaţi în liste nu mai puteau să se deplaseze în afara judeţului în care au fost recenzaţi şi urmau să fie ţinuţi în strictă evidenţă de organele de ordine. Listele cu romii din cele două categorii, întocmite pe comune, oraşe şi judeţe, au fost înaintate Inspectoratului General al Jandarmeriei. Deportările s-au făcut din rândurile cetăţenilor înregistraţi la acest recensământ. Cu puţine excepţii, cei circa 25.000 de romi din România “evacuaţi” în Transnistria figuraseră iniţial pe listele întocmite de Jandarmerie şi Poliţie la sfârşitul lunii mai. Din acea perioadă, la Arhivele Vrancea au fost găsite câteva adrese ale Prefecturii Putna şi ale Biroului de Poliţie Judiciară Focşani în care se precizau că anumiţi indivizi din oraş precum Anton Usturoiu şi alţii au fost trecuţi pe tabelul ţiganilor în vederea evacuării în Transnistria. Un alt ţigan, Coman Marin, invalid de război, dar şi alţii printre care Ion Dumitru, Petrea Marin, Discu Ionescu, se plângeau în 1942 că vor fi trimişi spre Bug sau alte localităţi şi cereau să fie lăsaţi pe loc întrucât sunt proprietari de case şi au familii în Focşani. La fel şi Vasile Lăutaru, din str. Mălureni care, deşi era proprietar al unei case şi al unei căruţe cu cai, era socotit periculos ordinii publice şi ţigan fiind întruneşte condiţiile Ordinului nr. 33911 din 17 mai 1942 al Ministerului Afacerilor Interne. Ţiganii periculoşi, primii evacuaţi “Potrivit ordinilor primite ulterior de la Direcţiunea Generală a Poliţiei cât şi Inspectoratul Regional de Poliţie Galaţi a fost trecut în tabelul pentru evacuare, operaţiune care urma a se efectua în ziua de 11 septembrie. Alt ţigan, Pantelimon Gheorghe, un infractor de drept comun, era socotit şi acesta periculos ordinii publice şi urma a fi evacuat pe 11 septembrie 1942. S-a transmis chiar o telegramă pe 20 septembrie 1942 în care s-a solicitat Prefecturii Putna să înainteze către Ministerul Afacerilor Interne, de urgenţă, numărul ţiganilor din oraşe şi judeţ”, potrivit istoricului Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea. Tot din documentele Arhivelor Naţionale-Vrancea rezultă că a existat şi un caz, cel puţin curios, când un anume Ţurcan Vasile, ţigan şi acesta, a cerut Prefecturii Putna ca “în cel mai scurt timp, împreună cu familia să fie trimis în Transnistria unde, din informaţii sigure, ştia că va fi împroprietărit cu un lot de pământ pe care să-l lucreze pentru a-şi câştiga existenţa lui şi a întregii sale familii”. Din cei deportaţi în 1942, mai mult de jumătate erau copii, ceea ce poate da speranţe unui eventual demers în depistarea acelor supravieţuitori care acum sunt, cu siguranţă, bătrâni, bolnavi , săraci şi nu dispun de nici un fel de pensie. De menţionat că în urmă cu mai bine de zece ani, sute de romi s-au înghesuit la Oficiul Poştal din Focşani, pentru a depune scrisori recomandate către o fundaţie elveţiană prin intermediul căreia au cerut despăgubiri statului german, în baza unei legi votate de Parlamentul German, pentru despăgubirea victimelor Holocaustului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.