Au în spate peste 1.000 de ani de istorie. Au venit din India de Nord, traversând teritoriul actual al Iranului, Armeniei și Turciei. În prezent, în toată Europa trăiesc până la 12 milioane de persoane de etnie romă. Unii sunt încă nomazi, dar cei mai mulți trăiesc în comunități stabile. Majoritatea în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Numărul acestotra reprezintă până la 10% din populația țărilor „gazdă”. Numărul total al romilor din Europa este mai mare decât cel al populației din 20 de State Membre ale UE, dar cu toate acestea, romii au o voce politică redusă sau absentă. Au trăit mereu la periferie, s-au confruntat de când lumea cu discriminarea, fiind mai bine de cinci decenii, sclavi.
Pe teritoriul României, comunitățile de romi există aproape peste tot. Numai în județul Cluj sunt 70 de comunități, care includ aproximativ 30.000 de persoane, în mod real și puțin peste 22.500, în mod oficial. Localitatea cu cel mai mare număr de romi este Turda, unde după recensământul din 2011 trăiesc 2.603 de romi declarați. În mod real, însă, aici trăiesc 5.000. Cei mai puțini romi trăiesc în Ciucea, Cojocna și Vad, aici fiind declarați în mod oficial doar șase cetățeni români de etnie romă pentru fiecare comună. Există de asemenea 11 localități în care nu locuiesc persoane de etnie romă declarate oficial: Aluniș, Beliș, Izvoru Crişului, Jichişu de Jos, Măguri Răcătău, Mărgău, Mărișel, Râşca, Sâncraiu, Valea Ierii. Dincolo de cifre, sunt realitățile cu care ne confruntăm zi de zi. Cu toate că sunt la periferia localităților, aceste comunități există, iar neintregrarea lor aduce României în fiecare an pagube imense la buget, asta dacă ar fi să gândim doar în termeni economici. Cine e de vină pentru că aceste realități există în continuare în secolul XXI? Înainte de a ne grăbi să arătăm cu degetul spre periferiile orașelor, să ne întrebăm ce a făcut până acum statul pentru ca aceste comunități să reușească să scoată capul din mizeria în care trăiesc și unde anume s-a acționat greșit.
Clujul dorește să devină în 2021 Capitală Culturală Europeană. Ei bine, Europa nu s-a sfiit să arate cu degetul spre candidatura orașului când a venit vorba de integrarea socială și culturală a romilor de la Pata Rât. „Aveți acolo o pată neagră! Cum o rezolvați?” Poate că semnalul primit din această direcție ne va face să luăm atitudine în adevăratul sens al cuvântului.