Umorul lui Charlie Chaplin, jazz-ul lui Django Reinhardt, dar şi eroismul Alfredei Markowska, care a salvat copii de la Holocaust: la Marsilia, o expoziţie de o amploare fără precedent în Franţa prezintă contribuţiile romilor, sinti şi ţiganilor la istoria politică şi artistică europeană, relatează AFP.
„Poate că oameni care sunt rasişti, care discriminează, îl iubesc pe Charlie Chaplin şi nu ştiu că şi el face parte din această minoritate”, a declarat Emanuel Barica, în vârstă de 28 de ani, caricaturist român de etnie romă, care trăieşte în Germania, autor în cadrul expoziţiei de portrete ale unor romi celebri.
El a creat portretele unora dintre aceşti manouches, ţigani sau romi a căror muncă şi luptă îl inspiră şi care „poate fi folosită pentru combaterea prejudecăţilor”: Charlie Chaplin, Django Reinhardt, care a cântat cu cei mai mari jazzmani americani, Pierre-André Gignac, fotbalist de etnie romă în echipa Franţei, sau Alina Şerban, prima femeie dramaturg de etnie romă care a pus în scenă o piesă la Teatrul Naţional din Bucureşti şi al cărei trofeu pentru cea mai bună actriţă din Germania în 2020 este expus în cadrul acestei expoziţii.
Pe faţada Muzeului Civilizaţiilor Europene şi Mediteraneene (Mucem), în inima celui de-al doilea oraş ca mărime din Franţa, este expus numele expoziţiei inaugurate marţi seara şi care va dura până pe 4 septembrie: „Barvalo: Romi, Sinti, Manouches, Ţigani, Nomazi…”.
„Barvalo” este un cuvânt din romani, o limbă comună vorbită de strămoşii proveniţi din India ai acestor diferite grupuri care constituie în prezent cea mai mare minoritate din Europa şi care se estimează că numără aproximativ 12 milioane de persoane. „Barvalo înseamnă ‘bogat’ spiritual sau material, aşa cum sunt culturile romilor, dar prin extensie ‘mândru’ „, a declarat Julia Ferloni, curator la Mucem.
Cristian Pădure, profesor-cercetător român de etnie romă la Universitatea din Bucureşti, a simţit această mândrie când a văzut faţada Mucem şi a tradus în romani întregul catalog al expoziţiei care reuneşte 200 de lucrări şi arhive ale muzeelor şi colecţiilor private europene sau special create de artişti contemporani romi, ţigani sau nomazi.
„Este o recunoaştere faptul că un muzeu naţional european, precum Mucem, organizează o expoziţie de o asemenea amploare. E foarte emoţionant”, mărturiseşte lingvistul din România, ţară în care romii au fost înrobiţi aproape 500 de ani, din secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea. În arhivele româneşti există, de exemplu, un anunţ în care un „tânăr ţigan” este scos la vânzare pentru 29 de monede.